Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 742 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 19 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Interobert Express" - S.R.L. din Tulnici în Dosarul nr. 2.459/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã nu au fost relevate elemente de noutate care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.459/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Interobert Express"- S.R.L. din Tulnici într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executãrii unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã, prin posibilitatea pe care o oferã instanţei de judecatã ca la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vãtãmatã şi fãrã a avea loc o judecatã asupra fondului pretenţiilor sã suspende executarea unui act administrativ, textele de lege criticate nesocotesc libertatea persoanei în beneficiul cãreia a fost emis acel act administrativ de a-şi desfãşura activitatea economicã în condiţii de liberã iniţiativã. De asemenea, încalcã şi dreptul la un proces echitabil, întrucât nu se impun niciun fel de condiţii de admisibilitate a cererii de lipsire temporarã a actului administrativ de efectele sale, iar instanţa poate dispune suspendarea executãrii acestuia fãrã a analiza pretenţiile sau apãrãrile pe fond şi fãrã sã administreze probele adecvate cauzei. Totodatã, este rãsturnatã sarcina probei, întrucât beneficiarul actului este nevoit sã dovedeascã legalitatea lui, petentul nefãcând altceva decât sã afirme cã actul administrativ este susceptibil de a cauza pretinse prejudicii.
Tribunalul Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Considerã cã textele de lege criticate instituie o garanţie pentru persoana vãtãmatã în ceea ce priveşte eventualele pagube pe care le-ar suferi ca urmare a executãrii unui act administrativ, iar prin stabilirea condiţiilor de admisibilitate previne şi limiteazã eventualele abuzuri în valorificarea acestui drept.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificatã prin <>Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 14: "(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, dupã sesizarea, în condiţiile art. 7, a autoritãţii publice care a emis actul sau a autoritãţii ierarhic superioare, persoana vãtãmatã poate sã cearã instanţei competente sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ unilateral pânã la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vãtãmatã nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea înceteazã de drept şi fãrã nicio formalitate.
(2) Instanţa soluţioneazã cererea de suspendare, de urgenţã şi cu precãdere, cu citarea pãrţilor.
(3) Când în cauzã este un interes public major, de naturã a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusã şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor.
(4) Hotãrârea prin care se pronunţã suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de cãtre instanţã, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilã.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleaşi motive.
(7) Suspendarea executãrii actului administrativ are ca efect încetarea oricãrei forme de executare, pânã la expirarea duratei suspendãrii."
- Art. 15: "(1) Suspendarea executãrii actului administrativ unilateral poate fi solicitatã de reclamant, pentru motivele prevãzute la art. 14, şi prin cererea adresatã instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odatã cu acţiunea principalã sau printr-o acţiune separatã, pânã la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Hotãrârea datã cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendã executarea.
(4) În ipoteza admiterii acţiunii de fond, mãsura suspendãrii, dispusã în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei, chiar dacã reclamantul nu a solicitat suspendarea executãrii actului administrativ în temeiul alin. (1)."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 16 alin. (2) care prevede cã nimeni nu este mai presus de lege, art. 21 alin. (3) care consacrã dreptul pãrţilor la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare, art. 45 privind libertatea economicã şi art. 135 referitor la economia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege ce formeazã obiectul acesteia, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi din perspectiva unor critici similare. Prin mai multe decizii, dintre care pot fi amintite <>Decizia nr. 804 din 27 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau <>Decizia nr. 939 din 19 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, Curtea a statuat cã textele de lege sunt constituţionale, necontravenind dispoziţiilor din Legea fundamentalã invocate şi de autorul prezentei excepţii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei amintite, soluţia pronunţatã prin deciziile enumerate mai sus şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Interobert Express" - S.R.L. din Tulnici în Dosarul nr. 2.459/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
