Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 741 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 741 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 13 ianuarie 2016
Comenteaza legea

    Augustin Zegrean        - preşedinte
    Valer Dorneanu          - judecător
    Petre Lăzăroiu          - judecător
    Mircea Ştefan Minea     - judecător
    Daniel Marius Morar     - judecător
    Mona-Maria Pivniceru    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan  - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu   - judecător
    Tudorel Toader          - judecător
    Bianca Drăghici         - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marinaccio Trans - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 742/118/2015/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 664D/2015.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

                                  CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din camera de consiliu din 25 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 742/118/2015/a1, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de reclamanta Marinaccio Trans - S.R.L. din Constanţa, cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect pretenţii băneşti.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar elementele cuprinse în Nota de fundamentare nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia. Ca atare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu îndeplineşte exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, fiind emisă în mod abuziv şi discriminatoriu în paguba şi împotriva intereselor justiţiabilului şi atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
    6. Consideră că reglementarea legală criticată aduce atingere şi dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, întrucât, cu toate că noile taxe instituite prin ordonanţa criticată sunt justificate de o regândire a sistemului juridic românesc, destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru nu este în totalitate către sistemul juridic, un procent de 30% revenind bugetului de stat. Ca atare, majorarea acestora, motivată doar de necesităţile sistemului de justiţie, este aberantă, în condiţiile în care se doreşte impunerea unei taxe justiţiabilului pentru îndestularea bugetului de stat.
    7. De asemenea, arată că justiţiabilul nu mai poate beneficia de actul de justiţie la care este îndreptăţit, din cauza taxelor şi impozitelor camuflate în această taxă de timbru, al cărei cuantum duce la crearea unui serviciu public prohibit justiţiabilului de rând şi, deci, discriminatoriu. În acest sens, arată că, deşi, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, "Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite", prin art. 16 din ordonanţa de urgenţă criticată se impune plata unei taxe de timbru la contestarea unui act administrativ.
    8. Totodată, susţine că un justiţiabil nu poate fi obligat la plata unei taxe de timbru atunci când contestă un act emis abuziv de către o instituţie, care este scutită de la plata taxelor de timbru în temeiul art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât această măsură contravine principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, obligativitatea plăţii taxei respective reprezentând o formă de discriminare în raport cu instituţia respectivă, precum şi o îngrădire a accesului liber la justiţie.
    9. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că nu sunt întemeiate criticile de neconstituţionalitate. Pentru a concluziona în acest sens, Tribunalul se raportează atât la jurisprudenţa instanţei de contencios european care a statuat că "o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere", cât şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea notelor scrise depuse de autorul excepţiei în motivarea criticii, rezultă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 16 din acest act normativ, având următorul conţinut:
    "În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
    a)cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;
    b)cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei."
    14. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) care prevede că "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 21 alin. (2)-(4) care consacră accesul liber la justiţie, art. 56 alin. (2) potrivit căruia "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale" şi art. 115 alin. (4) care prevede că "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare, iar prin Decizia nr. 567 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, şi Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, a statuat conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale.
    16. Astfel, în deciziile mai sus menţionate, Curtea a reţinut că, în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil, prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuia să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul judiciar etc. Prin urmare, Curtea a apreciat că aspectele menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată şi s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţia României, astfel încât critica de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.
    17. În ceea ce priveşte critica referitoare la scutirea instituţiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din prevederile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Ca atare, scutirea autorităţilor publice de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective - creditori bugetari - fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.
    18. Referitor la critica potrivit căreia art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravine art. 21 alin. (2)-(4) din Constituţie, Curtea a statuat că aceste dispoziţii se referă la cererile introduse în faţa instanţei de contencios administrativ şi nu dispun cu privire la jurisdicţiile speciale administrative, care, potrivit Constituţiei, sunt facultative şi gratuite. Aşa fiind, prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (4) nu au legătură cu dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. De asemenea, nu este afectat nici accesul liber la justiţie, deoarece, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio prevedere constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.
    19. Cât priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea nu a reţinut nici această critică, întrucât dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin norma constituţională, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, în a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    20. De asemenea, prin Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, referitor la critica privind destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor constituţionale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii. Totodată, Curtea a constatat că "independenţa financiară a justiţiei nu este dată de destinaţia taxei judiciare de timbru, ci de existenţa în sine a unor alocaţii bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcţionare a instanţelor. Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestaţie raportat la actul de justiţie, însă faptul că ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justiţiei nu înseamnă automat că o asemenea taxă nu are un scop legitim. Statul poate să acorde o altă destinaţie sumelor de bani provenite din contraprestaţia efectuată la serviciul public prestat de instanţele judecătoreşti, respectiv ca acestea să se facă venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal."
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                                 CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                   În numele legii
                                       DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marinaccio Trans - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 742/118/2015/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2015.

                           PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                   AUGUSTIN ZEGREAN

                                 Magistrat-asistent,
                                   Bianca Drăghici

                                       ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 741 din 3 noiembrie 2015

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016