Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 74 din 8 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 si ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 16 martie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza în Dosarul nr. 974/P/2004 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe fond, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin încheierea din 17 septembrie 2004, pronuntata în Dosarul nr. 974/P/2004, Curtea de Apel Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza în cadrul recursului formulat împotriva sentintei prin care s-a respins ca inadmisibila plângerea acestuia împotriva Ordonantei nr. 515/11/2/5 iunie 2001 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Galati.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în ceea ce priveste art. 278^1 din Codul de procedura penala, ca acest text legal limiteaza în mod nejustificat actele procurorului ce pot fi atacate cu plângere la instanta, fiind contrar dispozitiilor constitutionale ca pe aceasta cale sa poata fi contestata la instanta numai "solutia de neîncepere a urmaririi penale data de procuror". Astfel, autorul exceptiei arata ca în speta, desi este nemultumit de o serie de acte ale procurorului, nu are posibilitatea de a le "controla în justitie", întrucât "dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala nu prevad posibilitatea de a fi controlata în justitie orice solutie data de procuror".
În motivarea criticii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de procedura penala se indica doar textele constitutionale, precum si cele din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, pretins încalcate, fara a se prezenta vreun argument în sustinerea criticii de neconstitutionalitate.
Curtea de Apel Galati - Sectia penala, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neîntemeiata. Astfel, în ceea ce priveste critica art. 28^1 din Codul de procedura penala se apreciaza ca solutionarea cauzei deduse judecatii nu depinde de întregul text ce face obiectul exceptiei, ci numai de dispozitiile cuprinse la pct. 3 al art. 28^1, care, în opinia instantei, sunt constitutionale. Se arata ca aceste prevederi nu încalca dreptul la un proces echitabil, întrucât nu înlatura posibilitatea participantilor la proces de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite de lege si, de asemenea, nu încalca dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala, instituirea regulilor de desfasurare a procesului fiind, de altfel, de competenta legiuitorului.
În ceea ce priveste critica art. 278^1 din Codul de procedura penala, instanta apreciaza ca, fata de motivele invocate de autorul exceptiei, aceasta vizeaza numai prevederile alin. 1 ale acestui articol. Si sub acest aspect instanta considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, aratând ca introducerea dispozitiilor <>art. 278^1 din Codul de procedura penala prin Legea nr. 281/2003 este consecinta faptului ca prin <>Decizia nr. 486/1997 Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala sunt constitutionale numai în masura în care nu opresc persoana nemultumita de solutionarea plângerii împotriva masurilor luate sau a actelor dispuse de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta si care nu ajung în fata instantelor judecatoresti, sa se adreseze justitiei.
În conformitate cu dispozitiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de procedura penala se arata ca stabilirea competentei, inclusiv a celei dupa calitatea persoanei, este atributul exclusiv al legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, nu este încalcat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu este înlaturata posibilitatea inculpatilor de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite de lege, în cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, într-un termen rezonabil, conditii care sunt asigurate si în situatia judecarii cauzelor în prima instanta de catre curtile de apel, fiind asigurat si dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Faptul ca nu se poate folosi, în cauza, calea de atac a apelului nu afecteaza drepturile procesuale ale inculpatului, având în vedere faptul ca recursul, în acest caz, nu se limiteaza la motivele de casare enumerate de art. 385^9 din Codul de procedura penala, iar instanta este obligata sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 278^1 din Codul de procedura penala, se apreciaza ca aceasta este neîntemeiata, întrucât exercitarea în conditii diferite a cailor de atac împotriva hotarârii instantei de judecata prin care se solutioneaza plângerea împotriva rezolutiei sau a ordonantei procurorului de netrimitere în judecata în situatiile în care, pe de o parte, instanta retine cauza spre judecare, iar pe de alta parte, în cazurile în care instanta mentine solutia procurorului sau o invalideaza, trimitând cauza acestuia în vederea începerii sau a redeschiderii urmaririi penale, se face în temeiul competentei exclusive a legiuitorului de a institui reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite. Totodata, se arata ca încheierea prin care instanta admite plângerea împotriva rezolutiei sau ordonantei de netrimitere în judecata si retine cauza spre judecare poate fi atacata cu apel sau cu recurs o data cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, asigurându-se atât accesul la justitie, cât si dreptul la exercitarea cailor de atac.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate nu încalca prevederile constitutionale ale art. 124, întrucât acestea reprezinta norme procedurale, a caror reglementare este de competenta exclusiva a legiuitorului.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de procedura penala fata de art. 11 si 20 din Constitutie, cu raportare la art. 6, 13, 14 si 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, întrucât textul de lege nu îngradeste posibilitatea nici unei persoane de a se adresa efectiv unei instante nationale si nu aduce atingere solutionarii cauzelor într-un termen rezonabil si îndeplinirii conditiilor unui proces echitabil.
Se mai arata ca prevederile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala nu aduc atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie.
În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 din Codul de procedura penala fata de art. 1 si 15 din Constitutie, respectiv a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala fata de art. 1, 15 si 20 din Constitutie, se apreciaza ca textele constitutionale invocate nu au incidenta în cauza.
În concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia este neîntemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
În ceea ce priveste obiectul exceptiei, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra prevederilor art. 28^1 si ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, având urmatorul continut:
- Art. 28^1: "Curtea de Apel:
1. judeca în prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal în art. 155-173 si 356-361;
b) infractiunile savârsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe lânga aceste instante, precum si de notarii publici;
c) infractiunile savârsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai camerelor de conturi judetene, precum si de controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d) alte infractiuni date prin lege în competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile împotriva hotarârilor penale pronuntate în prima instanta de tribunale;
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile împotriva hotarârilor penale pronuntate de tribunale în apel, precum si în alte cazuri anume prevazute de lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite între tribunale sau între judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori între judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate în circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege;
5. solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate în strainatate.";
- Art. 278^1 alin. 1: "Dupa respingerea plângerii facute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de încetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza în prima instanta."
Autorul exceptiei sustine ca prevederile art. 28^1 din Codul de procedura penala contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1, privind statul român, ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 124, referitoare la înfaptuirea justitiei, si ale art. 126, privind instantele judecatoresti, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cuprinse în art. 6, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, în art. 13, care reglementeaza dreptul la un recurs efectiv, în art. 14, privind interzicerea discriminarii, si în art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
Art. 278^1 din Codul de procedura penala este considerat de autorul exceptiei ca fiind în contradictie atât cu dispozitiile constitutionale invocate în motivarea criticii art. 28^1 din Codul de procedura penala, cât si cu prevederile art. 21 din Legea fundamentala, care reglementeaza accesul liber la justitie.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
I. În ceea ce priveste art. 28^1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca acest text legal da expresie competentei legiuitorului stabilite de prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, în temeiul carora poate sa reglementeze competenta instantelor judecatoresti, procedura de judecata, precum si conditiile de exercitare a cailor de atac (în speta, calea de atac a recursului), cum ar fi: termenele de declarare a acestora; forma în care trebuie sa fie facuta declaratia si continutul sau; instanta la care se depune; competenta si modul de judecare; solutiile ce pot fi adoptate si altele de acelasi gen. Asadar, stabilirea, prin dispozitiile art. 28^1 din Codul de procedura penala, a competentei curtii de apel nu aduce atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 126, ci constituie chiar o aplicare a acestora, critica autorului exceptiei, sub acest aspect, fiind neîntemeiata.
Nu poate fi retinuta, de asemenea, existenta vreunei contradictii între dispozitiile art. 28^1 din Codul de procedura penala si normele constitutionale care consacra statul de drept, universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, înfaptuirea justitiei, respectiv prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminarii si interzicerea abuzului de drept. Astfel, nimic nu împiedica partea ca, în cadrul recursului în fata curtii de apel, sa uzeze, ca în fata oricarei alte instante, de aceleasi garantii procesuale ce caracterizeaza un proces echitabil, fara nici o îngradire sau discriminare fata de criteriile egalitatii în drepturi consacrate de art. 4 din Legea fundamentala.
II. În ceea ce priveste dispozitiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, criticate de asemenea de autorul exceptiei, Curtea constata ca s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, de exemplu prin <>Decizia nr. 411 din 12 octombrie 2004 , publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 9 noiembrie 2004, si <>Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004 , publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, retinând ca acestea sunt constitutionale.
Cu acele prilejuri Curtea a statuat ca art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formularii plângerii la instanta de judecata împotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga în fata instantei, respectiv împotriva "rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de încetare a urmaririi penale date de procuror", nu îngradeste liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept în conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, respectiv cu prevederile art. 6 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. S-a retinut, de asemenea, ca extinderea dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala la alte situatii neprevazute în text, în sensul de a se permite atacarea pe calea plângerii la instantele judecatoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata, ci si a altor acte sau masuri ale procurorului (extindere vizata si în prezenta exceptie de neconstitutionalitate), nu poate fi acceptata, întrucât ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional într-un legislator pozitiv, în contradictie cu art. 61 din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.
Curtea constata ca sunt neîntemeiate si criticile aduse aceluiasi text legal în raport de dispozitiile constitutionale referitoare la statul de drept, universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, instantele judecatoresti si înfaptuirea justitiei. Aceasta deoarece introducerea în Codul de procedura penala, prin Legea nr. 28^1/2003, a art. 278^1, privind plângerea împotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata, este de fapt o aplicare a textelor constitutionale invocate de autorul exceptiei, în deplina concordanta asadar cu principiile statului de drept.
Pentru considerentele aratate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 si ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza în Dosarul nr. 974/P/2004 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 8 februarie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
