Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 739 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 2 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ana Udrea şi Ioana Dumitraşcu în Dosarul nr. 940/114/955/2007 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 706 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Cristea Drãguşin în Dosarul nr. 463/114/2007 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei şi partea Nicolae Vâlcu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.036 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Florica Şerbescu în Dosarul nr. 13.187/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.
Pãrţile prezente nu se opun conexãrii.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 706 D/2007 şi nr. 1.036 D/2007 la Dosarul nr. 705 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Cristea Drãguşin solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, depunând în acest sens concluzii scrise însoţite de un set de acte.
Nicolae Vâlcu solicitã respingerea excepţiei şi depune note scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind cã se impune pãstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 martie 2007 şi 13 iunie 2007 pronunţate în dosarele nr. 940/114/955/2007, nr. 463/114/2007 şi nr. 13.187/99/2006 ale Tribunalului Buzãu - Secţia civilã şi Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilã, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Ana Udrea, Ioana Dumitraşcu, Cristea Drãguşin şi Florica Şerbescu în cauze având ca obiect recursuri împotriva unor sentinţe, calificate iniţial de autori drept apeluri.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţia legalã criticatã este neconstituţionalã, întrucât instituie o inegalitate în drepturi între justiţiabili în funcţie de valoarea obiectului litigiilor, astfel încât cei ale cãror litigii nu depãşesc valoarea de 1 miliard de lei sunt privaţi de calea de atac a apelului, restrângându-li-se astfel liberul acces la justiţie. Pe de altã parte, prin efectul acestei reglementãri, proprietatea privatã este inegal apãratã.
Tribunalul Buzãu - Secţia civilã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedurã, pe care legiuitorul are libertatea sã le instituie în baza art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu instituie discriminãri pe criteriile stabilite de art. 4 din Constituţie, iar criteriul valoric adoptat de legiuitor în reglementarea cãilor de atac reflectã raţiunea legislativã privitoare la celeritatea soluţionãrii cauzelor aflate pe rolul instanţelor. În ceea ce priveşte critica întemeiatã pe dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentalã, se aratã cã aceste dispoziţii au în vedere doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa instanţei naţionale, iar nu şi posibilitatea persoanei de a accede la toate gradele de jurisdicţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Nu sunt supuse apelului hotãrârile judecãtoreşti date în primã instanţã în cererile introduse pe cale principalã privind pensii de întreţinere, litigii al cãror obiect are o valoare de pânã la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilã, cât şi în materie comercialã, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la înregistrãrile în registrele de stare civilã, luarea mãsurilor asigurãtorii şi în alte cazuri prevãzute de lege."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportatã la urmãtoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentalã: art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietãţii private, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi şi art. 129 referitor la folosirea cãilor de atac, precum şi la prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã asupra prevederilor legale criticate s-a pronunţat prin mai multe decizii, de exemplu, prin <>Decizia nr. 440 din 15 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 octombrie 2005.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţã, cã diferenţierea hotãrârilor care pot fi sau nu pot fi supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe cel al averii şi, prin urmare, textul legal criticat nu instituie discriminãri pe criteriile prevãzute de art. 4 din Constituţie, de naturã sã aducã atingere principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii.
Regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite în vederea asigurãrii celeritãţii soluţionãrii cauzelor aflate pe rolul instanţelor.
Referitor la critica autorilor excepţiei privind încãlcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa cã accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac.
Aşa fiind, nu poate fi reţinutã nici încãlcarea dispoziţiilor art. 53 şi 129 din Legea fundamentalã.
Totodatã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat cã dreptul de acces la tribunale nu este absolut şi cã, fiind vorba despre un drept pe care convenţia l-a recunoscut fãrã sã-l defineascã în sensul restrâns al cuvântului, existã posibilitatea limitãrilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricãrui drept (Cauza "Golder împotriva Regatului Unit", 1975). Pentru aceste motive nu poate fi reţinutã nici încãlcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
În final, Curtea observã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, întrucât atât în litigiile al cãror obiect are valoare de pânã la 1 miliard de lei inclusiv, cât şi în celelalte, dreptul proprietarilor la un proces echitabil este respectat, pentru motivele reţinute anterior.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ana Udrea, Ioana Dumitraşcu, Cristea Drãguşin şi Florica Şerbescu în dosarele nr. 940/114/955/2007 şi nr. 463/114/2007 ale Tribunalului Buzãu - Secţia civilã şi în Dosarul nr. 13.187/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
