Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 738 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Banca Naţionalã a României - Sucursala Suceava în Dosarul nr. 29.727/1/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei şi pentru partea Banca Naţionalã a României, consilierul juridic Dumitru Apetroaie, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţilor prezente solicitã admiterea excepţiei, arãtând cã imobilul pentru care Banca Naţionalã a României - Sucursala Suceava se aflã în litigiu cu Raiffeisen Bank - S.A. a fost dobândit în temeiul unui contract de vânzare-cumpãrare încheiat în anul 1902, iar Banca Naţionalã a României nu a pierdut niciodatã dreptul de proprietate asupra acestui imobil. Prin Legea nr. 1.056/1946 privind etatizarea şi organizarea Bãncii Naţionale a României, au trecut în proprietatea statului numai acţiunile aparţinând Bãncii Naţionale a României, bunurile imobile rãmânând în continuare în proprietatea acesteia. Banca Naţionalã a României şi-a continuat activitatea în decursul timpului ca bancã de emisiune şi bancã centralã a statului, având personalitate juridicã şi un patrimoniu distinct de cel al statului. De aceea, nu se poate considera cã Banca pentru Agriculturã şi Industrie Alimentarã, reorganizatã ulterior în Banca Agricolã - S.A. şi apoi devenitã Raiffeissen Bank - S.A., este proprietarã a imobilului aflat în litigiu, deoarece prin Ordinul guvernatorului Bãncii Naţionale a României nr. 167/1973 acest imobil a trecut doar în administrarea operativã a Bãncii pentru Agriculturã şi Industrie Alimentarã, şi nu în proprietatea sa. În susţinere, depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 29.727/1/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Banca Naţionalã a României - Sucursala Suceava.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin art. 11, 44 şi 20 din Constituţie, precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece exclude Banca Naţionalã a României din categoria persoanelor juridice îndreptãţite la mãsuri reparatorii potrivit <>Legii nr. 10/2001 . De asemenea, mai aratã cã, deşi capitalul social al Bãncii Naţionale a României aparţine statului, aceasta este o entitate cu personalitate juridicã şi patrimoniu distinct de cel al statului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale, întrucât este dreptul statului de a reglementa regimul juridic al proprietãţii sale, publice sau private. De asemenea, aratã cã situaţiile invocate de autorul excepţiei se referã la interpretarea şi aplicarea legii, aspecte care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, fiind de competenţa instanţelor de judecatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã prevederile de lege criticate ca fiind constituţionale. În acest sens aratã cã, potrivit normelor constituţionale, legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, astfel cã textul <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 este în concordanţã cu dispoziţiile constituţionale potrivit cãrora "Conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, prevederi care au urmãtorul conţinut: "Ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societãţile naţionale, societãţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptãţite şi nu fac obiectul prezentei legi."
Textele constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã şi ale art. 20 - tratatele internaţionale privind drepturile omului. Este invocatã, de asemenea, încãlcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 246 din 10 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, şi <>Decizia nr. 316 din 17 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 8 august 2003, Curtea a respins ca nefondatã excepţia de neconstituţionalitate cu privire la aceste prevederi, formulatã în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 44 din Constituţie. Prin deciziile respective, Curtea a reţinut cã, de regulã, instituţiile publice, regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital de stat, ca deţinãtoare ale imobilelor preluate în mod abuziv de stat, au, în economia <>Legii nr. 10/2001 , calitatea de debitori ai obligaţiei de restituire. Prin termenul "persoane îndreptãţite", prevãzut de art. 3 alin. (2) din lege, sunt desemnate numai acele persoane, proprietare ale imobilelor la data preluãrii în mod abuziv a acestora de cãtre stat, care pot solicita mãsuri reparatorii constând în restituirea în naturã sau prin echivalent valoric. Rezultã cã entitãţile enumerate de <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu au calitatea de proprietari în momentul solicitãrii restituirii, motiv pentru care textul de lege criticat nu contravine principiului constituţional referitor la protecţia dreptului de proprietate. Prin urmare, Curtea a constatat cã dispoziţiile consacrate de art. 44 din Constituţie nu sunt aplicabile în cauza dedusã controlului de constituţionalitate.
Atât considerentele, cât şi soluţiile din aceste decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Curtea reţine, de asemenea, cã pentru aceleaşi motive urmeazã a fi respinse şi criticile de neconstituţionalitate cu privire la încãlcarea dispoziţiilor art. 11 din Constituţie privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, cât şi cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Şi, în fine, Curtea constatã cã aspectele privind eventualele îndreptãţiri ale autorului excepţiei cu privire la imobilul aflat în litigiu, cât şi posibilitatea revendicãrii acestuia excedeazã competenţei sale, fiind de competenţa instanţelor de judecatã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Banca Naţionalã a României - Sucursala Suceava în Dosarul nr. 29.727/1/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din 26 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
