Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 738 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Florin Kovacs în Dosarul nr. 712/59/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penalã şi de Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 938/259/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penalã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Magistratul-asistent referã Curţii cã partea Mircea Munteanu a transmis note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar autorul excepţiei Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, a comunicat concluzii scrise referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.442D/2008 şi nr. 2.801D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.801D/2008 la Dosarul nr. 2.442D/2008, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, fãcând trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 17 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 712/59/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Florin Kovacs cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei rezoluţii a procurorului de neîncepere a urmãririi penale. Prin Încheierea din 15 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 938/259/2008, Tribunalul Prahova - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, cu ocazia soluţionãrii recursului declarat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã plângerea formulatã împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmãririi penale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã art. 278^1 din Codul de procedurã penalã încalcã egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, dreptul de asociere, dreptul de proprietate privatã, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, înfãptuirea justiţiei, folosirea cãilor de atac şi rolul Ministerului Public, întrucât în procedura plângerii în faţa judecãtorului împotriva actelor de netrimitere în judecatã ale procurorului calea de atac a apelului este suprimatã, iar verificarea rezoluţiei sau a ordonanţei atacate se face doar pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a eventualelor înscrisuri noi prezentate. Totodatã, autorul Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu apãrã drepturile cetãţenilor, ci bandele de hoţi, complicii distrugerii Societãţii Agricole Inoteşti fiind autoritãţile locale, poliţia, magistraţii şi organele de urmãrire penalã. Curtea de Apel Timişoara - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Tribunalul Prahova - Secţia penalã apreciazã ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, deoarece prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile art. 16, 21 şi 129 din Legea fundamentalã şi nici dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Face trimitere, în acest sens la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 66/2005 , nr. 405/2005, nr. 141/2006, nr. 674/2007, nr. 80/2008, nr. 355/2008 şi nr. 777/2008. Mai aratã cã celelalte dispoziţii din Legea fundamentalã invocate nu au incidenţã în cauza de faţã. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu. În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile. Dosarul va fi trimis de parchet judecãtorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Persoana faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale, precum şi persoana care a fãcut plângerea se citeazã. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedicã soluţionarea cauzei. Când judecãtorul considerã cã este absolut necesarã prezenţa persoanei lipsã, poate lua mãsuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie. La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecãtorul dã cuvântul persoanei care a fãcut plângerea, persoanei faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale şi apoi procurorului. Judecãtorul, soluţionând plângerea, verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate. Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã; b) admite plângerea, prin sentinţã, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmãririi penale, dupã caz. Judecãtorul este obligat sã arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodatã faptele şi împrejurãrile ce urmeazã a fi constatate şi prin care anume mijloace de probã; c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac aplicându-se în mod corespunzãtor. În cazul prevãzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referã alin. 1. Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacatã cu recurs de procuror, de persoana care a fãcut plângerea, de persoana faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale, precum şi de orice altã persoanã ale cãrei interese legitime sunt vãtãmate. În situaţia prevãzutã în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa cãreia judecãtorul, prin hotãrâre definitivã, a decis cã nu este cazul sã se înceapã ori sã se redeschidã urmãrirea penalã nu mai poate fi urmãritã pentru aceeaşi faptã, afarã de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurãri noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmãrire penalã şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevãzute în art. 10. Judecãtorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Plângerea greşit îndreptatã se trimite organului judiciar competent." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 22 privind dreptul la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, ale art. 40 referitoare la dreptul de asociere, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privatã, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfãptuirea justiţiei, ale art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac şi ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public, precum şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi cu motivãri similare. În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, prin care Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, statuând, pentru considerentele acolo reţinute, cã textul de lege criticat nu încalcã egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci dã expresie acestor garanţii constituţionale. Întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã. În ceea ce priveşte criticile care vizeazã activitatea Ministerului Public şi a instanţelor de judecatã, aceste aspecte nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţelor judecãtoreşti, în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege. Dispoziţiile art. 22, 40, 44 şi 53 din Legea fundamentalã nu au incidenţã în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Florin Kovacs în Dosarul nr. 712/59/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penalã şi de Societatea Agricolã Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 938/259/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penalã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Oana Cristina Puicã
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
