Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 736 din 24 iulie 2012 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 25 iulie 2012
I.1. Cu Adresa nr. 16/442 din 19 iulie 2012, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnul Mircea Toader, a trimis Curţii Constituţionale sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
2. La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile autorilor acesteia: Mircea Toader, Doiniţa-Mariana Chircu, Sorin Andi Pandele, Cornel Ghiţă, Cristina Elene Dobre, Stelian Ghiţă-Eftemie, Eugen Bădălan, Nicolae Bud, Viorel Balcan, Lucian Nicolae Bode, Valeriu Alecu, Marius-Sorin Gondor, Maria Stavrositu, Stelian Fuia, Sulfina Barbu, Mihai Stroe, Mihai Cristian Apostolache, Florian Daniel Geantă, Iulian Vladu, Teodor-Marius Spînu, Nicuşor Păduraru, Victor Boiangiu, Adrian Rădulescu, Viorel Cărare, Cristian Petrescu, Samoil Vîlcu, Clement Negruţ, Constantin Chirilă, Mircea Marin, Constantin Severus Militaru, Gheorghe Ialomiţianu, Gabriel Andronache, Carmen Axenie, Marius Cristinel Dugulescu, Iosif Ştefan Drăgulescu, Constantin Dascălu, Mihai Surpăţeanu, Dan-Radu Zătreanu, Daniel Buda, Iosif Veniamin Blaga, Ioan-Nelu Botiş, Cornel Ştirbeţ, Gelu Vişan, Valeriu Tabără, Raluca Turcan, Roberta Alma Anastase, Vasile Gherasim, Cristian Alexandru Boureanu, Marius Rogin, Răzvan Mustea-Şerban, Theodor Paleologu, Monica Maria Iacob-Ridzi, Ioan Holdiş, Toader Stroian, Alin Silviu Trăşculescu, Ioan Oltean, Tinel Gheorghe, Zanfir Iorguş, Florin Postolachi, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Bogdan Cantaragiu, Adrian Florescu şi Sorin Ştefan Zamfirescu.
3. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.019 din 19 iulie 2012, formând obiectul Dosarului nr. 1.260 A/2012.
II. Obiectul sesizării, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 34 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului. Examinând dispoziţiile legale criticate se constată însă că obiectul sesizării îl constituie articolul unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, potrivit căruia: "Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art.34. - Intervalul de timp pentru desfăşurarea referendumului naţional se va stabili prin hotărâre a Guvernului.""
III.1. În motivarea sesizării se susţine că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 11 alin. (1) şi (2), ale art. 20 şi ale art. 147 alin. (4).
2. Cât priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligaţia de respectare a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 11 alin. (1) şi (2) - Dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, se susţine că "prin introducerea unui alt interval orar de desfăşurare a referendumului pentru demiterea preşedintelui României, nu cu un an, aşa cum Curtea Constituţională a stabilit de curând că este inacceptabil, ci cu mai puţin de 10 zile înainte de ziua votării, se procedează la modificarea legislaţiei electorale cu nesocotirea Codului bunelor practici în materie electorală." Se arată în acest sens că prin ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană şi prin dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene România s-a obligat să respecte toate obligaţiile ce decurg din legislaţia primară a tratatelor internaţionale în general şi a legislaţiei europene, în special, precum şi actele organelor Consiliului Europei, implicit ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia. Se invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2012, respectiv actele internaţionale la care aceasta face trimitere [art. 21 alin. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale], de natură să susţină acelaşi imperativ al stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral. De asemenea, se invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2012, subliniindu-se că în jurisprudenţa citată s-a statuat că modificarea legislaţiei electorale cu mai puţin de 6 luni înaintea alegerilor încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia.
3. Se susţine, totodată, că normele criticate încalcă şi prevederile " art. 1 alin. (5) din Constituţie cu trimitere la art. 48 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului", întrucât s-a procedat la modificarea legii "la mai mult de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul." Or, art. 48 din Legea nr. 3/2000 prevede că măsurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul naţional se stabilesc de Guvern în termen de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul, acest articol nefiind abrogat sau modificat de Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012. În plus, modificarea legislativă s-a realizat în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului României, convocată tocmai pentru ca această modificare să fie adoptată şi să poată intra în vigoare în aşa fel încât să fie aplicabilă pentru referendumul ce se va desfăşura pe data de 29 iulie 2012.
4. În motivarea sesizării se mai susţine că prin adoptarea textului modificator s-a ajuns la o anumită imprecizie şi o anumită neclaritate a acestuia, pentru că lasă posibilitate Guvernului de a "jongla" pe perioada de desfăşurare a scrutinului. Se apreciază, pentru aceste motive, că textul este impredictibil. În plus, eficacitatea măsurilor în cauză este pusă sub semnul întrebării faţă de data la care vor fi adoptate sau aprobate, ceea ce are ca efect crearea unor suspiciuni în ceea ce priveşte rezultatele acestuia.
5. Invocându-se principiile statuate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 61/2010, 51/2012 şi nr. 682/2012, cu privire la necesitatea stabilităţii legislaţiei electorale, se conchide că se încalcă şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii.
IV. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.
V.1. Preşedintele interimar al Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. I 473 din 20 iulie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.035 din 23 iulie 2012, punctul de vedere prin care apreciază că sesizarea este neîntemeiată.
2. Se arată, în esenţă, că regula impusă de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 731/2012, potrivit căreia referendumul de demitere a Preşedintelui României este valid numai dacă la acesta se prezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot - necesită şi reglementări care să dea efectivitate acestei decizii, în sensul încurajării participării la referendum. Întrucât Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia impune ca un astfel de cvorum să nu existe sau, dacă există, să fie cât mai scăzut, se apreciază că "din această perspectivă, cerinţa impusă de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 731/2012 ar părea ca fiind una excesivă dacă programul de desfăşurare a referendumului nu ar fi astfel stabilit încât să permită tuturor cetăţenilor cu drept de vot participarea la referendum."
3. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la faptul că Guvernul urmează să stabilească intervalul orar al acestui referendum, se apreciază că este neîntemeiată. Aceasta întrucât organizarea referendumului aparţine Guvernului, astfel încât nu se încalcă sau afectează rolul vreunei autorităţi publice şi, totodată, această reglementare înlătură excepţia prevăzută anterior prin Legea nr. 3/2000, prin instituirea unei norme nediscriminatorii pentru toate tipurile de referendum.
4. Cât priveşte critica potrivit căreia modificările intervenite în cuprinsul Legii nr. 3/2000 au fost adoptate cu puţin timp înainte de desfăşurarea referendumului se apreciază că este "complet nejustificată", având în vedere întregul context legislativ în care aceasta a fost realizată. Astfel, modificarea a fost determinată de necesitatea punerii în acord, în regim de urgenţă, a tuturor dispoziţiilor Legii nr. 3/2000 cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 731/2012. Din acest punct de vedere, convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară reprezenta singura modalitate de rezolvare a acestei cerinţe constituţionale; în caz contrar ar fi fost încălcate prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie şi toate celelalte dispoziţii constituţionale referitoare la finalizarea procedurii declanşate de Parlament cu privire la suspendarea Preşedintelui României.
VI.1. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 1/1.226 din 23 iulie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.039 din 23 iulie 2012, punctul de vedere prin care apreciază că susţinerile autorilor sesizării nu pot fi reţinute.
2. Se precizează că textul legal supus controlului de constituţionalitate nu reglementează în mod expres un interval orar pentru desfăşurarea referendumului, ci doar competenţa Guvernului de a stabili prin hotărâre intervalul de timp pentru desfăşurarea referendumului naţional.
3. Se mai arată că întreaga argumentaţie din cuprinsul sesizării se referă la legislaţia electorală, iar legislaţia în materie de referendum este diferită de aceasta. Sub aspectul regulilor stabilite de Comisia de la Veneţia, se arată că este incident Codul de bune practici în materie de referendum, care nu face precizări în legătură cu intervalul orar în care ar trebui să se desfăşoare referendumul, statele europene fiind libere să adopte măsuri legislative în materie electorală în funcţie de contextul intern.
4. Cu privire la invocarea faptului că modificarea legislaţiei în materie ar crea o situaţie nepredictibilă, încălcând dreptul de a alege, se apreciază că "argumentaţia este falsă, pentru că prin modificarea legislativă (mărirea perioadei de vot) nu se îngrădeşte niciun drept de a alege, ci se dă posibilitatea mai multor cetăţeni de a-şi exprima dreptul de vot".
5. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, se arată că nu poate fi reţinută. Prin deciziile invocate în motivarea sesizării (nr. 61/2010, nr. 51/2012, nr. 682/2012), Curtea Constituţională a criticat modificările legislative efectuate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor în sensul că aceste modificări legislative puteau fi de natură să determine dificultăţi şi încălcări ale unor drepturi. Or, prin modificarea intervalului orar de desfăşurare a referendumului nu numai că nu se încalcă respectarea acestor drepturi, ci se respectă recomandările Comisiei de la Veneţia.
6. Referitor la susţinerea autorilor sesizării privind importanţa asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii legii, se apreciază că legea criticată nu aduce modificări procedurii de vot, ci stabileşte doar o măsură legislativă prin care se dă Guvernului sarcina de a stabili, prin hotărâre, intervalul orar pentru desfăşurarea referendumului naţional. Se invocă faptul că, "printr-un act guvernamental, în Irlanda, s-a stabilit un interval de vot între orele 7,00-22,00 pentru desfăşurarea referendumului de revizuire a Constituţiei."
VII.1. Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 5/5.256/2012, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.066 din 23 iulie 2012, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
2. În ceea ce priveşte susţinerile privind încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5), art. 11 alin. (1) şi (2) şi art. 20 din Constituţie, acestea nu pot fi reţinute, întrucât Codul bunelor practici în materie electorală invocat de autorii sesizării nu este aplicabil în materia referendumului, pentru care există o reglementare distinctă, respectiv Codul bunelor practici în materia referendumului, adoptat de Comisia de la Veneţia la 16-17 martie 2007. Acest din urmă document recomandă ca doar aspectele fundamentale în materia dreptului referendar să nu fie modificate cu mai puţin de un an înainte de desfăşurarea referendumului. Măsurile tehnico-organizatorice, cum este cazul stabilirii intervalului orar în care se desfăşoară referendumul, nu fac parte din aspectele fundamentale în materia referendumului şi, pe cale de consecinţă, acestea pot face obiectul unor modificări justificate/impuse de buna organizare şi desfăşurare a scrutinului şi cu mai puţin de un an înainte.
3. Cât priveşte lipsa unei "fundamentări temeinice a actului normativ", se arată că stabilirea intervalului orar de desfăşurare a referendumului constituie o măsură tehnico-organizatorică justificată de necesitatea unei bune desfăşurări a acestuia. În plus, măsura a fost determinată de Decizia Curţii Constituţionale nr. 731/2012, respectiv de necesitatea asigurării condiţiilor optime pentru desfăşurarea referendumului, inclusiv în ceea ce priveşte participarea la acesta a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Se invocă şi considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 1/2003, prin care Curtea a constatat că prin stabilirea desfăşurării referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei în două zile, în loc de o singură zi, nu este afectat interesul general al desfăşurării în bune condiţii a referendumului, printr-o prezenţă cât mai mare la urne.
4. Cu privire la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, se apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză.
CURTEA,
examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile articolului unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, dispoziţiile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:
VIII.1. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate formulată de cei 63 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
2. Sub aspectul legalităţii sesizării, se constată că, deşi obiecţia de neconstituţionalitate a fost depusă direct la Curtea Constituţională, contrar art. 15 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia "Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective", aceasta nu este o cauză de inadmisibilitate, ci una de neregularitate. În acelaşi sens Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008.
IX. Obiectul sesizăriiîl constituie articolul unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, potrivit căruia: "Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 34. - Intervalul de timp pentru desfăşurarea referendumului naţional se va stabili prin hotărâre a Guvernului.""
X. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate:
1. Criticile formulate în raport cu art. 1 alin. (5), art. 11 şi art. 20 din Constituţie
1.1. Autorii sesizării invocă, prin prisma dispoziţiilor constituţionale menţionate, recomandările Comisiei de la Veneţia cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptat în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), precum şi dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, acte cu privire la care apreciază că sunt încălcate prin introducerea unui alt interval orar de desfăşurare a referendumului cu puţin timp înainte de ziua votării.
1.2. Aceste critici nu pot fi reţinute, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
1.3. Curtea constată, mai întâi, că, în mod contrar celor susţinute de autorii sesizării, dispoziţiile ce fac obiectul acesteia nu introduc un alt interval orar de desfăşurare a referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, ci reglementează o modalitate de stabilire a acestui interval - prin hotărâre a Guvernului.
1.4. Curtea mai constată că toate dispoziţiile cuprinse în actele internaţionale invocate în sesizare se referă la o altă materie - cea electorală, care, deşi guvernată în mare parte de principii comune cu acelea ale organizării şi desfăşurării referendumului, prezintă trăsături specifice. Imperativul stabilităţii dreptului este comun ambelor materii, însă problematica reglementării trebuie abordată în mod nuanţat, în funcţie de specificul domeniului electoral, respectiv al celui care priveşte organizarea şi desfăşurarea referendumului.
1.5. Astfel, spre deosebire de alegeri, care au loc la intervale fixe de timp, data acestora fiind cunoscută cu mult timp înainte de a fi organizate, este puţin probabil ca data unui referendum să fie cunoscută cu un an sau cu mult timp înainte ca acesta să aibă loc. De aceea, Codul bunelor practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007), distinge - atunci când abordează stabilitatea legislaţiei în materie de referendum - în cadrul dispoziţiilor acesteia, arătând că aspectele fundamentale în materie nu ar trebui modificate cu mai puţin de un an înaintea unui referendum sau ar trebui reglementate de Constituţie ori la un nivel superior legii ordinare. Potrivit art. II pct. 2 lit. c) din Cod, constituie reguli fundamentale în special regulile care privesc: componenţa comisiilor electorale sau a altui organism însărcinat cu organizarea referendumului; dreptul de vot şi listele electorale; validitatea în sens formal şi material a textului supus referendumului; efectele referendumului (sub rezerva regulilor de detaliu); participarea partizanilor şi adversarilor propunerii la emisiunile mass-media publice.
1.6. Având în vedere acest specific şi distincţia enunţată, rezultă că elemente ce ţin de organizarea şi desfăşurarea referendumului - cum este şi intervalul orar - pot fi modificate cu mai puţin de un an înainte de data acestuia, câtă vreme nu este afectat interesul general al desfăşurării în bune condiţii a referendumului.
1.7. De altfel, au existat situaţii în care desfăşurarea referendumul naţional (de exemplu referendumul pentru revizuirea Constituţiei ) a fost stabilită la două zile, în loc de o singură zi, în vederea realizării aceluiaşi interes general. Sesizată fiind cu contestaţia referitoare la modul de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea acelui referendum, Curtea Constituţională a respins-o prin Hotărârea nr. 1/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2003, ale cărei considerente de principiu pot fi reţinute, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză.
2. Criticile formulate în raport cu prevederile " art. 1 alin. (5) din Constituţie cu trimitere la art. 48 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului"
2.1. Autorii sesizării susţin că se încalcă normele constituţionale şi legale invocate, întrucât s-a procedat la modificarea legii "la mai mult de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul", ceea ce este în contradicţie cu textele constituţionale şi legale invocate.
2.2. Aceste critici pornesc de la o premisă eronată, astfel încât concluzia autorilor sesizării, în sensul încălcării dispoziţiilor constituţionale, este nefondată.
2.3. Curtea constată în acest sens că, potrivit art. 48 din Legea nr. 3/2000 : "Măsurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul naţional se stabilesc de Guvernul României în termen de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul." Ipoteza textului legal citat se referă la măsuri dispuse de Guvern. Această autoritate publică trebuie să se supună - cât priveşte categoria de măsuri reglementată de norma juridică - dispoziţiei aceleiaşi norme. Or, în prezenta cauză, este criticat un text de lege adoptat de Parlament, respectiv o nouă regulă pe care legiuitorul primar a stabilit-o cu privire la intervalul de timp pentru desfăşurarea referendumului, iar nu un act al Guvernului.
2.4. Prin critica formulată este vizat un eventual act ulterior al Guvernului, dat în aplicarea art. 34 din Legea nr. 3/2000, astfel cum a fost modificat. Or, Curtea Constituţională, în exercitarea competenţei sale de control al constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, prevăzută de art. 146 lit. a) din Constituţie, se pronunţă asupra conformităţii legilor adoptate cu Constituţia, iar nu cu privire la legalitatea unor eventuale acte subsecvente ce urmează a fi date în temeiul normelor ce fac obiectul sesizării de neconstituţionalitate.
3. Criticile privind impredictibilitatea şi neclaritatea textului ce face obiectul sesizării
3.1. În opinia autorilor sesizării, lăsând posibilitatea Guvernului de a "jongla" cu perioada de desfăşurare a scrutinului, textul de lege este impredictibil, iar eficacitatea măsurilor în cauză este pusă sub semnul întrebării faţă de data la care vor fi adoptate sau aprobate, ceea ce are ca efect crearea unei suspiciuni în ceea ce priveşte rezultatele acestuia.
3.2. Aceste critici sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
3.3. Referendumul naţional reprezintă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Constituţie, una dintre formele de exprimare a voinţei suverane a poporului român. Importanţa pe care legiuitorul constituant a acordat-o acestui instrument al democraţiei directe se reflectă şi în dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie, potrivit cărora organizarea şi desfăşurarea referendumului se stabilesc prin lege organică. De altfel, şi Codul bunelor practici în materie de referendum recomandă, în art. II pct. 2 lit. a), ca, în afară de regulile privitoare la aspectele tehnice şi de detaliu, care pot fi reglementate prin acte ale executivului, regulile în materie referendară să aibă cel puţin rang de lege.
3.4. Constituie astfel de aspecte tehnice şi de detaliu cele care privesc, de exemplu, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului, bugetul alocat acestuia, modelul ştampilelor, buletinelor de vot, listelor electorale şi proceselor-verbale ce urmează a fi utilizate.
3.5. Întrucât intervalului orar al referendumului constituie unul dintre elementele procedurii de organizare şi desfăşurare a acestuia, iar nu un aspect de ordin tehnic sau de detaliu, stabilirea sa este supusă regulii instituite de art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie, respectiv aceea a reglementării prin lege organică. Ca urmare, reglementarea sa prin hotărâre a Guvernului contravine textului constituţional de referinţă. De altfel, o astfel de reglementare ar fi de natură să determine o stare de incertitudine cu privire la un element al acestei proceduri, în contradicţie cu principiul securităţii juridice instituit implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
3.6. Astfel fiind, Curtea constată că articolul unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului încalcă prevederile art. 1 alin. (5) şi art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie.
3.7. De altfel, prin Decizia nr. 735 din 24 iulie 2012, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 4 [referitor la art. I pct. 5 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 ] din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale. Art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului în redactarea dată de textul de lege asupra căruia Curtea s-a pronunţat prin decizia menţionată are următoarea redactare: "Scrutinul se va deschide la ora 7,00 şi se va încheia la ora 23,00."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia României, precum şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile articolul unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt neconstituţionale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 24 iulie 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Pusk├↑s Valentin Zoltan, Tudorel Toader, judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
