Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 735 din 24 iunie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) si art. 71 alin. 1 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 25 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raitã şi Ştefan Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie, de Valericã Pantus şi Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Marinicã Roznovãţ în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Violeta Şerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã şi de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã.
La apelul nominal se prezintã un angajat al pãrţii Societatea Comercialã "Zen Turism" - S.R.L. Ilfov, care însã nu are niciun fel de împuternicire din partea societãţii. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 563D/2008, nr. 911D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 şi nr. 1.170D/2008 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 911D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 şi nr. 1.170D/2008 la Dosarul nr. 563D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 21 februarie 2008, 25 martie 2008, 3 aprilie 2008 şi 21 aprilie 2008, pronunţate în dosarele nr. 5.161/121/2006, nr. 1.950/231/2006, nr. 7/121/2005, nr. 4.712/121/2007 şi nr. 16/121/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie şi, respectiv, Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raitã, Ştefan Preda, Valericã Pantus, Tudorel Batca (Bîtca), Marinicã Roznovãţ, Violeta Şerpaz şi Gheorghe Balîc (Balâc).
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 36 alin. (1) referitoare la dreptul de vot al cetãţenilor şi ale art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, deoarece interzicerea dreptului de a alege se transpune într-o mãsura disproporţionatã faţã de situaţia care a determinat-o şi nu este necesarã într-o societate democraticã, unde toţi cetãţenii cu drept de vot trebuie sã-şi exercite aceastã posibilitate chiar dacã au fost condamnaţi.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece stabilirea de cãtre legiuitor a unor criterii de individualizare a pedepsei are ca scop tocmai adaptarea pedepsei la nevoile de apãrare socialã, în raport de asemenea situaţii diferite: gravitatea concretã sau abstractã a infracţiunii, periculozitatea infractorului etc. Evident, restrângerea unor drepturi ca urmare a interzicerii exercitãrii lor o anumitã perioadã de timp, strict limitatã prin hotãrârea de condamnare, nu poate fi dispusã decât cu scopul de ansamblu şi finalitatea specificã a fiecãrei pedepse, determinatã de mecanismul ce realizeazã individualizarea acesteia.
De aceea, alegerea de cãtre judecãtor a drepturilor ce trebuie interzise, precum şi determinarea perioadei de timp în care sã nu fie exercitate, ca modalitate concretã de aplicare a pedepsei complementare, constituie, alãturi de pedeapsa principalã dispusã, mijlocul de realizare a individualizãrii sancţiunii penale.
De asemenea, dispoziţiile legale criticate reprezintã concretizarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora nu au drept de vot persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, la pierderea drepturilor electorale. Mai mult, restrângerea cu titlu de pedeapsã a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi este permisã, aşa cum prevede art. 53 din Constituţie, pentru apãrarea ordinii publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor. Instituirea pedepselor aplicabile şi a condiţiilor de aplicare şi executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Faptul cã prin lege s-a prevãzut cã o persoanã condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate este totodatã condamnatã şi la interzicerea drepturilor limitativ prevãzute în art. 64 din Codul penal, pânã la executarea în întregime a pedepsei principale sau pânã la considerarea ca executatã, reprezintã o opţiune de politicã penalã a legiuitorului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) cu denumirea marginalã Interzicerea unor drepturi şi art. 71 alin. 1 cu denumirea marginalã Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii, ambele din Codul penal, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 64 alin. 1 lit. a), b) şi c): "Pedeapsa complementarã a interzicerii unor drepturi constã în interzicerea unuia sau unora din urmãtoarele drepturi:
a) dreptul de a alege şi de a fi ales în autoritãţile publice sau în funcţii elective publice;
b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autoritãţii de stat;
c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfãşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru sãvârşirea infracţiunii;";
- Art. 71 alin. 1: "Pedeapsa accesorie constã în interzicerea drepturilor prevãzute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţã sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevãzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotãrârea de condamnare a rãmas definitivã şi pânã la terminarea executãrii pedepsei, pânã la graţierea totalã sau a restului de pedeapsã ori pânã la împlinirea termenului de prescripţie a executãrii pedepsei.".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi <>art. 71 din Codul penal, şi prin Decizia nr. 438 din 15 aprilie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal, pentru considerentele acolo arãtate, care, deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raitã şi Ştefan Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie, de Valericã Pantus şi Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Marinicã Roznovãţ în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Violeta Şerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã şi de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
