Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 73 din 2 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 443 din Codul de procedura penala
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ştefan E. Vãcãreşteanu în Dosarul nr. 2.407/262/2010 al Judecãtoriei Moreni şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 650D/2011. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent referã asupra faptului cã autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicitã admiterea acesteia. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 651D/2011 şi nr. 679D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Florina Doralina Croitoru şi Ştefan E. Vãcãreşteanu în dosarele nr. 2.598/262/2010 şi nr. 1.281/262/2011 ale Judecãtoriei Moreni. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent referã asupra faptului cã autorii excepţiei au depus concluzii scrise şi în aceste cauze. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexãrii dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 651D/2011 şi nr. 679D/2011 la Dosarul nr. 650D/2011, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin încheierile din 17 mai 2011 şi 23 mai 2011, pronunţate în dosarele nr. 2.407/262/2010, nr. 2.598/262/2010 şi nr. 1.281/262/2011, Judecãtoria Moreni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Ştefan E. Vãcãreşteanu şi Florina Doralina Croitoru. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece cheltuielile judiciare avansate de stat, nefiind creanţe fiscale, nu pot fi executate în condiţiile Codului de procedurã fiscalã. De asemenea, instanţele judecãtoreşti stabilesc în sarcina pãrţilor, în procesul penal, cheltuieli judiciare avansate de stat, fãrã a face în vreun fel proba avansãrii lor. Prin urmare, aceste cheltuieli sunt în realitate veritabile taxe judiciare de timbru. Or, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt scutite de taxa de timbru acţiunile şi cererile privitoare la cauzele penale. Judecãtoria Moreni opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului a transmis Curţii Constituţionale, în Dosarul nr. 650D/2011, punctul sãu de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate şi apreciazã cã este neîntemeiatã. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 443 - Cheltuielile judiciare avansate de stat din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut: "Dispoziţia din hotãrârea penalã privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare potrivit art. 442 alin. 2. Când obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanţã, punerea în executare se face de procuror, aplicându-se în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 442 alin. 2. Executarea cheltuielilor judiciare se face de cãtre organele care, potrivit legii, executã amenda penalã." Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele: Autorii excepţiei susţin cã prin punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat este afectat dreptul la un proces echitabil, întrucât instanţele de judecatã nu au fãcut dovada acestor cheltuieli. Totodatã, executarea lor ar trebui sã se facã în condiţiile referitoare la executarea silitã a creanţelor civile. Curtea reţine cã nicio normã constituţionalã nu impune gratuitatea actului de justiţie, sens în care cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal trebuie suportate de partea vinovatã de provocarea lor în limitele art. 189-193 din Codul de procedurã penalã. Aşa fiind, legiuitorul este suveran în alegerea modalitãţii de executare a unei hotãrâri judecãtoreşti, sens în care, potrivit art. 425 din Codul de procedurã penalã, în mãsura în care persoana condamnatã nu depune la instanţa de executare în termen de 3 luni de la data rãmânerii definitive a hotãrârii recipisa de platã integralã a amenzii/cheltuielilor judiciare, acesta va comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv referitoare la aplicarea sancţiunii pecuniare organelor competente în vederea executãrii lor potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silitã a creanţelor fiscale şi cu procedura prevãzutã de aceste dispoziţii. Totodatã, dacã cel condamnat se gãseşte în imposibilitate de a achita integral plata în termenul de 3 luni, instanţa de executare, la cererea condamnatului, poate dispune eşalonarea plãţii pe cel mult 2 ani în rate lunare. Sumele aferente cheltuielilor judiciare avansate de stat reprezintã contravaloarea unui serviciu prestat de cãtre instanţele judecãtoreşti şi care sunt suportate de pãrţi ori de stat în condiţiile Codului de procedurã penalã. Aceste sume se fac venit la bugetul de stat în condiţiile art. 25 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, iar destinaţia acestor cheltuieli judiciare le calificã în mod evident, ca fiind drepturi patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal. În aceste condiţii, cheltuielile judiciare reprezintã creanţe fiscale în sensul art. 21 alin. (1) din Codul de procedurã fiscalã şi nu taxe judiciare de timbru. Prin urmare, în mod firesc textul legal criticat face aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã fiscalã referitoare la executarea silitã a acestor creanţe. În sfârşit, Curtea constatã cã, înainte de a se ajunge în faza punerii în executare a cheltuielilor judiciare ori a amenzii judiciare dispuse în condiţiile art. 199 din Codul de procedurã penalã de instanţa de judecatã, partea interesatã are posibilitatea de a contesta încheierea în instanţã potrivit art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, de la caz la caz.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 443 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ştefan E. Vãcãreşteanu şi Florina Doralina Croitoru în dosarele nr. 2.407/262/2010, nr. 2.598/262/2010 şi nr. 1.281/262/2011 ale Judecãtoriei Moreni. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 februarie 2012.
