Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 73 din 18 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum si ale sectiunii II^1 - "Magistratii consultanti", capitolul II, titlul IV din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 27 martie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în Dosarul nr. 3.481/2002 al Tribunalului Salaj.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 471C/2002, nr. 473C/2002-498C/2002, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicatã de acelaşi autor în dosarele nr. 3.482/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 şi nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie chestiunea conexarii dosarelor sus-menţionate, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea, fata de dispoziţiile art. 164 din Codul de procedura civilã.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, şi ale art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 471C/2002, nr. 473C/2002-498C/2002 la Dosarul nr. 470C/2002, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la independenta şi imparţialitatea justiţiei, deoarece magistraţii-consultanţi nu participa la judecata cu vot deliberativ, invocand în acest sens şi jurisprudenta Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin încheierile din 15 noiembrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 3.481/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 şi nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în cadrul unor litigii de munca.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, "dacã judecãtorii sunt numiţi de Preşedintele României, magistraţii consultanţi sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social", iar astfel suprematia legii şi separaţia puterii judecãtoreşti sunt grav afectate. Prin aceste dispoziţii se permit intervenţia şi controlul organelor administrative (Guvern, ministrul justiţiei şi Consiliul Economic şi Social), precum şi ale celor politice asupra actului de justiţie, ceea ce incalca prevederile constituţionale referitoare la independenta şi imparţialitatea justiţiei.
Tribunalul Salaj a formulat opinia în sensul ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, deoarece "actualii magistraţi consultanţi, deşi sunt denumiţi magistraţi, precum judecãtorii, procurorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, spre deosebire de foştii asistenţi judiciari, ei nu sunt judecãtori şi nici nu pot fi asimilaţi acestora, de vreme ce ei participa la deliberãri cu vot consultativ şi nu beneficiazã de imunitate; de asemenea, ei nu sunt, asemenea judecãtorilor, în slujba legii, ci reprezintã organizaţii interesate în modul de soluţionare a cauzelor la care participa".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile criticate nu incalca prevederile art. 51 din Constituţie, întrucât sunt date în baza şi cu respectarea prevederilor constituţionale şi a legilor în vigoare care reglementeazã materia soluţionãrii conflictelor şi litigiilor de munca. Totodatã, nu contravin nici prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, "statul de drept fiind organizat pe baza principiului separaţiei puterilor statului, legalitatea fiind condiţia de baza a democraţiei, garanţia respectãrii drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor". Magistraţii consultanţi au un statut diferit de cel al judecãtorilor, întrucât ei au numai un rol consultativ în cadrul deliberãrii, rolul decisiv în soluţionarea cauzelor revenind în exclusivitate celor doi judecãtori, iar eventuala opinie separatã a magistraţilor consultanţi, deşi se consemneazã în hotãrâre, nu are nici o relevanta asupra soluţiei pronunţate de cei doi judecãtori. Ca atare, principiul independentei judecãtorilor consfintit de Constituţie este întru totul respectat.
Guvernul arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece, în baza Legii pentru organizarea judecãtoreascã, cei doi judecãtori care fac parte din completul specializat pentru litigii de munca sunt doar asistaţi de magistraţii consultanţi. În soluţionarea conflictelor de munca hotãrârea se pronunţa numai de judecãtorii care fac parte din complet, magistraţii consultanţi participând la deliberãri numai cu vot consultativ. Ca atare, actul de justiţie în aceste cazuri este infaptuit numai de judecãtori, care îndeplinesc condiţiile de independenta şi inamovibilitate prevãzute de Constituţie. "Magistraţii consultanţi, deşi au denumirea de magistraţi, nu fac parte din corpul magistraţilor, nu se bucura de inamovibilitate, ci sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social."
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3, introduse prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999), au fost modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002), iar dispoziţiile secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV au fost introduse prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002 şi au urmãtorul cuprins:
- Art. 17 alin. 1^1-1^3: "Cauzele privind conflictele de munca se judeca în prima instanta, cu celeritate, de cãtre complete formate din doi judecãtori, asistaţi de doi magistraţi consultanţi.
Magistraţii consultanţi participa la deliberãri cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, dupã caz, opinia separatã se consemneazã în hotãrâre.
În cazul în care judecãtorii, care intra în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotãrârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.";
- Secţiunea II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV:
"Art. 69^1. - Magistraţii consultanţi sunt numiţi pe o perioada de 4 ani de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare, o vechime în specialitate de cel puţin 2 ani şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 46 alin. 1 lit. a)-e) şi alin. 2.
Dupã numirea în funcţie de cãtre ministrul justiţiei, magistraţii consultanţi se bucura de stabilitate şi se supun numai legii.
Magistraţii consultanţi depun jurãmântul în condiţiile art. 48, care se aplica în mod corespunzãtor.
Numãrul total al posturilor de magistraţi consultanţi, precum şi repartizarea posturilor pe instanţe, corespunzãtor volumului de activitate, se stabilesc de ministrul justiţiei prin ordin.
Condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de cãtre Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca magistraţi consultanţi de cãtre ministrul justiţiei, se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei.
Atribuţiile magistraţilor consultanţi sunt prevãzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecãtoreşti, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 69^2. - Magistraţii consultanţi au drepturile şi obligaţiile prevãzute la art. 99, 101, 102 şi la art. 110-118, care se aplica în mod corespunzãtor.
Ţinuta vestimentara a magistraţilor consultanţi se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
Perioada în care magistraţii consultanţi exercita aceasta funcţie constituie vechime în munca şi vechime în magistratura. Constituie vechime în magistratura şi perioada în care magistraţii consultanţi au funcţionat ca asistenţi judiciari.
Persoanelor numite ca magistraţi consultanţi, pe perioada în care îşi desfãşoarã activitatea în aceasta calitate, li se suspenda contractele de munca sau, dupã caz, raporturile de munca, având posturile rezervate.
Art. 69^3. - Magistraţii consultanţi rãspund disciplinar în condiţiile art. 121-123, art. 124 alin. 2 şi art. 125, care se aplica în mod corespunzãtor. Sancţiunile prevãzute la art. 123 alin. 1 lit. a) şi b) se aplica de preşedintele instanţei la care funcţioneazã magistraţii consultanţi, iar sancţiunile prevãzute la art. 123 alin. 1 lit. c)-f) se aplica de ministrul justiţiei.
Impotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã cel sancţionat. Hotãrârea curţii de apel este definitiva.
Sancţiunile aplicate magistraţilor consultanţi vor fi comunicate Consiliului Economic şi Social de cãtre Ministerul Justiţiei.
Art. 69^4. - Magistraţii consultanţi pot fi detasati o perioada de maximum 6 luni pe an sau delegaţi maximum doua luni pe an, beneficiind de drepturile prevãzute de lege pentru personalul din instituţiile publice.
Art. 69^5. - Magistraţii consultanţi pot fi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei, în condiţiile art. 92, care se aplica în mod corespunzãtor. De asemenea, ei pot fi eliberaţi din funcţie ca urmare a reducerii numãrului de posturi de magistraţi consultanţi, în raport cu volumul de activitate.
Eliberarea din funcţie a magistraţilor consultanţi va fi comunicatã Consiliului Economic şi Social."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate urmãtoarele prevederi constituţionale:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate.";
- Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 123: "(1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii.
(2) Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii.";
- Art. 124: "(1) Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şi ceilalţi judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. Promovarea, transferarea şi sancţionarea judecãtorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(2) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.";
- Art. 125: "(1) Justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
(2) Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare.
(3) Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata urmãtoarele:
I. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, asa cum au fost modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 , constatandu-se ca aceste dispoziţii contravin art. 1 alin. (3), art. 124 şi 125 din Legea fundamentalã.
Astfel, Curtea a reţinut ca "justiţia este în exclusivitate o funcţie a statului care, potrivit art. 125 alin. (1) din Constituţie, se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege, fiind exclusa posibilitatea desfãşurãrii activitãţii de jurisdicţie de cãtre alte structuri sau de cãtre persoane sau instituţii private", ca "activitatea de judecata se înfãptuieşte în numele legii, exclusiv de cãtre judecãtori", fiind exclusa posibilitatea "de a se atribui puterea de judecata şi altor persoane decât judecãtorilor", şi ca, în consecinta, participarea asistentilor judiciari, cu vot deliberativ, la judecarea conflictelor şi a litigiilor de munca contravine principiilor imparţialitãţii justiţiei şi independentei judecãtorilor, consacrate prin Legea fundamentalã. Curtea Constituţionalã a reţinut, de asemenea, în considerentele deciziei amintite, ca "asistentii judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanţele de judecata, fãrã ca prin aceasta sa încalce prevederile Constituţiei, decât o activitate de asistenta la soluţionarea de cãtre judecãtor a cauzelor privind conflictele şi litigiile de munca, cu vot consultativ în luarea hotãrârilor, iar nu o activitate de judecata, rezervatã prin Legea fundamentalã exclusiv judecãtorului."
Ca urmare a acestei decizii a instanţei constituţionale, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002 , dispoziţiile <>art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, au fost modificate în sensul excluderii asistentilor judiciari (denumiţi acum "magistraţi consultanţi") de la actul de deliberare judiciarã şi al definirii participãrii lor la judecata ca o activitate consultativa. Prin aceeaşi ordonanta de urgenta s-a introdus în <>Legea nr. 92/1992 o noua secţiune - secţiunea II^1, capitolul II, titlul IV, intitulata "Magistraţii consultanţi" -, prin care se reglementeazã statutul acestora, adicã numirea şi eliberarea din funcţie, atribuţiile, durata mandatului şi rãspunderea disciplinarã.
II. Dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã, în redactarea actuala, nu contravin Constituţiei, dat fiind ca din conţinutul lor rezulta cu claritate ca soluţionarea cauzelor deduse judecaţii este hotãrâtã de judecãtori, iar magistraţii consultanţi nu au decât un rol consultativ, util judecaţii în vederea stabilirii adevãrului cu privire la drepturile subiective ale pãrţilor în litigiu.
Prezenta la judecata a magistraţilor consultanţi, fãrã vot deliberativ, constituie o problema de procedura, reglementatã prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentalã, fãrã ca prin textele legale menţionate sa se încalce în vreun fel independenta judecãtorilor, imparţialitatea justiţiei şi, pe un plan mai general, principiile statului de drept.
În acelaşi sens Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 327 din 26 noiembrie 2002, nepublicata, prin care a statuat ca dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 sunt în concordanta cu prevederile şi principiile constituţionale. Neintervenind elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cat şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.
De asemenea, şi jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului este în acelaşi sens. Cu titlu de exemplu, în Cauza Ettl contra Elvetiei, 1987, s-a arãtat ca participarea unor experţi la judecarea anumitor cauze nu contravine principiului independentei şi imparţialitãţii instanţei, prevãzut de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Totodatã s-a reţinut ca legislaţia interna a statelor membre ale Consiliului Europei oferã numeroase exemple de instanţe care cuprind, alãturi de magistraţi de profesie, specialişti în diverse domenii şi ale cãror cunoştinţe sunt necesare pentru rezolvarea litigiilor de competenta lor.
Fata de cele mai sus arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din <>Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în dosarele nr. 3.481/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 şi nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 februarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
