Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 725 din 7 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 28 iulie 2009
DECIZIE nr. 725 din 7 mai 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 28 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Anna Grauvogel în Dosarul nr. 608/295/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, critica vizând completarea normelor incriminate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 608/295/2008, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Anna Grauvogel.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã prevederile art. 44 din Constituţia României garanteazã apatrizilor şi cetãţenilor strãini dreptul de a dobândi, prin moştenire legalã, dreptul de proprietate asupra terenurilor aflate pe teritoriul statului român. Or, dispoziţiile <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 , limitând sfera persoanelor care pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate doar la cetãţenii români, înfrâng acest principiu constituţional. Atâta timp cât prin <>art. 44 alin. (2) din Constituţie se prevede, în mod expres, cã cetãţenii strãini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moştenire legalã, fãrã a face distincţie între regimurile juridice ale acestor terenuri şi fãrã a excepta anumite categorii de terenuri, rezultã cã au dreptul legal de a dobândi în proprietate şi terenurile ce fac obiectul <>Legii nr. 18/1991 .
Tribunalul Timiş - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de calitatea de cetãţean român reprezintã o opţiune a legiuitorului cu privire la reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 30 din Legea nr. 1/2000 : "În aplicarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 169/1997 , precum şi a prezentei legi, cetãţenii români au aceleaşi drepturi, indiferent dacã la data înregistrãrii cererii aveau domiciliul în ţarã sau în strãinãtate.";
- <>Art. 48 din Legea nr. 18/1991 : "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în <>art. 16 alin. (1) , <>art. 21 , <>art. 44 , <>art. 46 , <>art. 51 şi <>art. 154 , precum şi prevederilor <>art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale <>art. 1 din Protocolul nr. 12 la <>Convenţie .
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Prevederile <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate într-o altã cauzã, având o motivare similarã şi acelaşi autor. Astfel, prin <>Decizia nr. 640 din 28 iunie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 22 august 2007, Curtea a decis cã în analiza acestui text trebuie avut în vedere scopul <>Legii nr. 1/2000 , anume acela de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri în termen legal. Totodatã, aceste prevederi de lege trebuie coroborate cu prevederile art. 3 alin. (5) din aceastã lege, potrivit cãrora "Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înţelege persoana titularã a dreptului de proprietate în momentul deposedãrii".
Din aceastã perspectivã, Curtea a constatat cã prevederile <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale ale <>art. 44 alin. (2) , potrivit cãrora "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã", şi ale <>art. 46 , care prevede cã "Dreptul la moştenire este garantat".
De altfel, în reglementarea datã de Codul civil , moştenirea se deschide din momentul decesului autorului, legea recunoscând drepturile succesorilor, nefiind prevãzutã nicio derogare de la normele de drept comun referitoare la procedura succesoralã.
În ceea ce priveşte critica dispoziţiilor <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 , Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii acestora s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 630/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007. Cu acel prilej s-a reţinut cã dispoziţiile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupã caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptãţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi pentru foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţionalã.
Potrivit normei constituţionale consacrate de <>art. 44 alin. (2) teza a doua, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã aceştia, dupã anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (<>art. 650 şi urmãtoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991 , republicatã, fiind o lege specialã care îi are ca destinatari doar pe cetãţenii români.
Pe de altã parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 , garantarea şi ocrotirea constituţionalã a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtã vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmeazã a se naşte ulterior.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Anna Grauvogel în Dosarul nr. 608/295/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
