Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 724 din 2 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 305 si art. 315 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 630 din 5 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Fabet" - S.A. din Tulcea în Dosarul nr. 1.491/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în ce priveşte art. 305 din Codul de procedurã civilã, iar referitor la art. 315 alin. 1 aratã cã prin Legea nr. 202/2010 a fost introdus alin. 31 la art. 315 din Codul de procedurã civilã, text care a adus rezolvare obiecţiilor autorului excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.491/1.259/2009, Tribunalul Comercial Argeş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Fabet" - S.A. din Tulcea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prin prevederile pretins a fi neconstituţionale "se creeazã un cadru legislativ limitativ în ceea ce priveşte administrarea de probe utile cauzei, independent de voinţa pãrţilor şi contrar principiilor de drept ce ar trebui sã guverneze cadrul procesual civil, şi dã o libertate instanţei, libertate care încalcã drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, în ceea ce priveşte atribuirea caracterului de mijloc de probã nou de cãtre instanţa de judecatã pe baza unei simple cronologii a actelor şi faptelor din cadrul procesual, fãcându-se astfel abstracţie de adevãr şi justiţie" şi instituindu-se o îngrãdire a accesului liber la justiţie, aşa cum este garantat de Constituţie, de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi de Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Tribunalul Comercial Argeş opineazã cã cele douã texte de lege criticate nu aduc nicio îngrãdire accesului liber la justiţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatului Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 305 şi art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 305: "În instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse pânã la închiderea dezbaterilor.";
- Art. 315 alin. 1: "În caz de casare, hotãrârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesitãţii administrãrii unor probe sunt obligatorii pentru judecãtorii fondului."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 alin. (2) care prevede cã "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi", art. 126 alin. (1) privind instanţele judecãtoreşti, precum şi prevederilor art. 1, art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se reţin urmãtoarele:
Din motivarea autorului acesteia reiese cã acesta este nemulţumit de faptul cã prin prevederile criticate se creeazã un cadru legislativ limitativ în ceea ce priveşte administrarea unor probe noi la instanţa de recurs, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse pânã la închiderea dezbaterilor.
Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 din Codul de procedurã civilã, Curtea s-a mai pronunţat în numeroase cauze, constatând constituţionalitatea acestora, sub aspectul unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauzã, de exemplu, prin Decizia nr. 164 din 8 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, prin Decizia nr. 130 din 3 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2009, sau prin Decizia nr. 1.526 din 17 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 26 ianuarie 2010. Curtea a statuat cã reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a cãilor de atac reprezintã prerogativa exclusivã a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, şi nu încalcã drepturile fundamentale ale justiţiabililor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţãri, legea poate exclude folosirea unor cãi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna pãrţilor, cum sunt probele, fãrã ca prin aceasta sã se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.
Soluţia pronunţatã cu acele prilejuri şi argumentele pe care acestea s-au bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente de noutate care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
Mai mult, Curtea observã cã, prin art. I pct. 31 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, a fost introdus alin. 3^1 la art. 315 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia, "În cazul rejudecãrii dupã casare, cu reţinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevãzute de lege", reglementare care nu face altceva decât sã dea satisfacţie criticilor ridicate de autor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Fabet" - S.A. din Tulcea în Dosarul nr. 1.491/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
