Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 722 din 2 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 212/2008, excepţie ridicatã de Liliana Toma în Dosarul nr. 10.759/200/2009 al Judecãtoriei Buzãu - Secţia civilã. La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei, Liliana Toma, şi asistat de avocat Gheorghiţa Maxim, cu delegaţie depusã la dosar, constatându-se lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului pãrţii prezente, care susţine faptul cã soluţia legislativã a art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1997, înainte de modificarea adusã prin art. I pct. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 212/2008, era mai corectã şi asigura posibilitatea pãrţii de a plãti taxa corespunzãtoare cererii pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept nepatrimonial. Or, în momentul de faţã, taxarea la valoare a cererilor având ca obiect soluţionarea unui partaj pune partea în imposibilitatea de a plãti taxa aferentã cererii, împiedicându-se astfel accesul liber la justiţie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 10.759/200/2009, Judecãtoria Buzãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1996 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Liliana Toma cu ocazia soluţionãrii unei cauze civile având ca obiect partaj de bunuri comune. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin timbrarea la valoare a oricãrei cereri în constatare se încalcã, într-un mod evident, dreptul persoanei de a solicita instanţei constatarea existenţei unui drept al sãu sau inexistenţei unui drept al pârâtului, atâta vreme cât, înainte de a ajunge pe fondul cauzei, cererea trebuie timbratã. Judecãtoria Buzãu - Secţia civilã opineazã în sensul cã excepţia invocatã este neîntemeiatã. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 212/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008. Or, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporeazã, de la data intrãrii lor în vigoare, în actul de bazã, identificându-se cu acesta. Astfel, în realitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, care au urmãtorul cuprins: - Art. 3 lit. a): "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeazã astfel: a) cereri pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept nepatrimonial - 19 lei;". În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acest text de lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, precum şi celor ale art. 6 paragraful 1 şi art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a mai fost supusã controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, nr. 1.072 din 16 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010, Curtea, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate, a constatat, în esenţã, potrivit dispoziţiilor constituţionale, cã accesul liber la justiţie nu echivaleazã cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecãtoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţionalã de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Nicio dispoziţie constituţionalã nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrãrii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a cãror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetãţenii sunt obligaţi sã contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecatã prin hotãrârea pe care o pronunţã în cauzã, plata acestora revenind pãrţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat cã o caracteristicã a principiului liberului acces la justiţie este aceea cã nu este un drept absolut (Hotãrârea Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însãşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitãri, atât timp cât nu este atinsã însãşi substanţa sa. De asemenea, Curtea a statuat cã, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânãri sau eşalonãri de la plata taxelor judiciare de timbru. Neintervenind elemente noi, de naturã a justifica reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Liliana Toma în Dosarul nr. 10.759/200/2009 al Judecãtoriei Buzãu - Secţia civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 iunie 2011.
