Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 72 din 5 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (1) si (2), art. 6 alin. (4) si art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (4) şi <>art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plata, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Marc" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 3.037/(COM)/2001, aflat pe rolul Tribunalului Dolj Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 26 februarie 2002 şi au fost consemnate în încheierea din acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 5 martie 2002.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 26 octombrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 3.037/(COM)/2001, Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (4) şi <>art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plata, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Marc" - S.R.L. din Craiova. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 1 şi ale <>art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 incalca prevederile art. 20 din Constituţie cu raportare la art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care statueazã dreptul la o judecata echitabila. Încãlcarea consta în aceea ca dispoziţiile legale criticate permit emiterea ordonanţei cu somaţia de plata chiar şi pe baza unor înscrisuri sub simpla semnatura a pãrţilor, fãrã ştampila societãţii semnatare, prevãd actualizarea cu rata inflaţiei a sumei datorate, împreunã cu dobânzile, majorãrile sau penalitãţile, şi depunerea acţiunii de anulare a ordonanţei la instanta la care funcţioneazã judecãtorul care a emis ordonanta. În legatura cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (2) şi ale art. 6 alin. (4) din aceeaşi ordonanta autorul exceptiei considera ca acestea incalca prevederile art. 24 din Constituţie, întrucât posibilitatea soluţionãrii cererii fãrã citarea pãrţilor şi comunicarea cãtre debitor a actelor depuse de creditor doar o data cu ordonanta emisã impiedica exercitarea dreptului la apãrare. Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, iar dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se arata ca: "art. 20 din Constituţie face referire la drepturile şi libertãţile cetãţeanului (persoana fizica) şi nu la drepturile şi libertãţile societãţilor comerciale (persoane juridice)"; lipsa ştampilei nu inlatura credibilitatea actului, legea cerând ca înscrisul sa fie insusit de pãrţi prin semnatura; actualizarea creanţei cu rata inflaţiei compenseazã devalorizarea în timp a monedei naţionale, iar dobânzile, majorãrile sau penalitãţile "reprezintã sancţiuni pentru partea care nu-şi onoreazã obligaţiile contractuale"; intreaga procedura instituitã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 are ca scop asigurarea recuperãrii creanţelor cu celeritate; soluţionarea unor litigii fãrã citarea pãrţilor este permisã şi în alte situaţii, cum este şi ordonanta preşedinţialã reglementatã de art. 581 din Codul de procedura civilã; chiar dacã actele depuse de creditor se comunica doar o data cu ordonanta, debitorul poate exercita dreptul la apãrare în cadrul acţiunii de anulare; depunerea acţiunii de anulare la aceeaşi instanta nu înseamnã ca aceasta poate fi soluţionatã de acelaşi judecãtor care a emis ordonanta, o asemenea posibilitate putând fi evitata prin aplicarea dispoziţiilor procedurale referitoare la incompatibilitate, abţinere sau recuzare. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca excepţia ridicatã este nefondata pentru urmãtoarele considerente: <>Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedura specialã în scopul simplificarii şi asigurãrii celeritatii executãrii unor creanţe certe, lichide şi exigibile, legiuitorul fiind îndreptãţit, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, sa stabileascã o astfel de procedura; actualizarea creanţelor în raport cu rata inflaţiei este determinata de devalorizarea continua a monedei naţionale; "art. 20 din Constituţie face referire la drepturile şi libertãţile cetãţenilor privite ca persoane fizice"; lipsa ştampilei nu diminueazã credibilitatea actului; dispoziţiile referitoare la soluţionarea cererii au acelaşi regim juridic ca şi cele ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã; depunerea acţiunii de anulare la aceeaşi instanta nu presupune soluţionarea ei de acelaşi judecãtor. Guvernul considera ca excepţia nu este intemeiata, întrucât: "scopul ordonanţei este de a simplifica demersul jurisdicţional şi de a asigura celeritatea soluţionãrii litigiilor comerciale"; pentru obligaţia de plata este suficient sa fie asumatã în mod valabil printr-un înscris "insusit de pãrţi prin semnatura ori în alt mod admis de lege"; numai o plata facuta cu actualizarea datoriei în raport cu rata inflaţiei "poate fi apreciatã ca acoperind integral paguba suferitã"; cererea poate fi soluţionatã şi fãrã citarea pãrţilor "când actele depuse în cauza sunt pe deplin edificatoare", procedura similarã cu cea a ordonanţei preşedinţiale; legiuitorul este îndreptãţit sa reglementeze o asemenea procedura în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituţie; obligaţia instanţei de a comunica debitorului toate actele depuse de creditor "este o prevedere care asigura exercitarea dreptului la apãrare a debitorului, în mod concret prin introducerea acţiunii în anulare impotriva ordonanţei prin care este somat sa facã plata"; posibilitatea ca acţiunea în anulare sa fie soluţionatã de acelaşi judecãtor care a emis ordonanta este înlãturatã prin aplicarea dispoziţiilor art. 25 şi urmãtoarele din Codul de procedura civilã. Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie urmãtoarele dispoziţii din <>Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001: - Art. 1: "(1) Procedura somaţiei de plata se desfãşoarã, la cererea creditorului, în scopul realizãrii de bunãvoie sau prin executare silitã a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, insusit de pãrţi prin semnatura ori în alt mod admis de lege şi care atesta drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrãri sau orice alte prestaţii. (2) Suma ce reprezintã obligaţia prevãzutã la alin. (1), precum şi dobânzile, majorãrile sau penalitãţile datorate potrivit legii se actualizeazã în raport cu rata inflaţiei aplicabilã la data plãţii efective."; - Art. 4: "(1) Judecãtorul poate proceda, fãrã citarea pãrţilor, la examinarea cererii şi a înscrisurilor depuse în susţinerea acesteia. (2) Când considera necesar pentru soluţionarea cererii, judecãtorul poate, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã referitoare la citarea în pricinile urgente, sa citeze pãrţile pentru explicaţii şi lãmuriri, precum şi pentru a stãrui în efectuarea plãţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea pãrţilor asupra modalitatii de plata."; - Art. 6 alin. (4): "Ordonanta se va inmana partii prezente sau se va comunica fiecãrei pãrţi de îndatã prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. Totodatã debitorului i se vor comunica cererea creditorului şi actele anexate la aceasta, dacã acestea nu i-au fost comunicate potrivit art. 4 alin. (3)."; - Art. 8 alin. (3): "Acţiunea în anulare se depune la instanta la care funcţioneazã judecãtorul care a dat ordonanta. Aceasta, dacã nu constata propria competenta, va trimite dosarul instanţei competente potrivit alin. (2)." Autorul exceptiei arata ca prevederile criticate sunt contrare urmãtoarelor dispoziţii constituţionale: - Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacã exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale."; - Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat. (2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu." Totodatã autorul exceptiei a invocat şi nerespectarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã de România prin <>Legea nr. 30/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, potrivit cãrora "Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa [...]". Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu raportare la prevederile constituţionale şi la reglementãrile internaţionale invocate, Curtea constata ca procedura somaţiei de plata, reglementatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 , este o procedura specialã în materia executãrii creanţelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecata conform atribuţiilor prevãzute la art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege", evident cu condiţia ca nici o norma de procedura sa nu contravina vreunei dispoziţii constituţionale. Curtea mai constata ca dispoziţiile art. 20 din Constituţie se referã la drepturile şi libertãţile cetãţenilor persoane fizice, iar nu la egalitatea persoanelor juridice. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale Curtea constata ca acestea au în vedere "orice persoana", fãrã a face nici o distincţie între persoanele fizice şi cele juridice. Aceasta convenţie, fiind ratificatã de România prin lege, este aplicabilã în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern". Curtea observa totodatã ca problema obligãrii la plata, în afarã de creanta de baza şi a dobânzilor, a majorãrilor sau penalitatilor, precum şi actualizarea sumelor datorate în raport cu rata inflaţiei nu au legatura cu "judecarea în mod echitabil" a cauzei şi prin urmare nu constituie o problema de constitutionalitate. Actualizarea în raport cu rata inflaţiei a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperãrii creanţei la valoarea ei realã. Dobânzile, majorãrile sau penalitãţile se acorda dacã ele sunt stipulate în contract, în statut, în regulament sau în alt înscris insusit de pãrţi, or aceasta constituie o problema de fapt a carei rezolvare intra în competenta exclusiva a instanţei judecãtoreşti. În ceea ce priveşte critica autorului exceptiei, potrivit cãreia soluţionarea cererii pentru emiterea ordonanţei cu somaţia de plata se poate face cu sau fãrã citarea pãrţilor, conform aprecierii subiective a judecãtorului, Curtea constata ca aceasta critica nu este intemeiata, deoarece dispoziţiile <>art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu ingradesc exerciţiul dreptului la apãrare consacrat de art. 24 din Constituţie. Procedura specialã a ordonanţei cu somaţia de plata a fost instituitã tocmai pentru asigurarea recuperãrii cu celeritate a creanţelor. Aceasta procedura se poate aplica numai în cazul creanţelor certe, lichide şi exigibile. Cererea pentru emiterea ordonanţei poate fi examinata de judecãtor fãrã citarea pãrţilor numai în situaţia când din înscrisurile depuse de creditor rezulta fãrã dubii existenta creanţei şi caracterul cert, lichid şi exigibil al acesteia. În caz contrar, dacã judecãtorul apreciazã ca sunt necesare unele lãmuriri sau explicaţii suplimentare, va cita în acest scop pãrţile, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã referitoare la citarea în pricinile urgente. De altfel, potrivit dispoziţiilor <>art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 , ordonanta data de judecãtor "se va inmana partii prezente sau se va comunica fiecãrei pãrţi de îndatã prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire", iar conform art. 8 alin. (1) din aceeaşi ordonanta, "Impotriva ordonanţei prevãzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula acţiune în anulare în termen de 30 de zile de la data inmanarii sau comunicãrii acesteia". În acest termen şi în tot cursul judecãrii acţiunii în anulare partea îşi poate pregati şi exercita apãrarea, astfel încât nu se poate susţine ca dispoziţiile criticate incalca dreptul la apãrare, consacrat de art. 24 din Constituţie şi garantat pentru orice situaţie şi în tot cursul oricãrui proces. Comunicarea cãtre debitor a cererii şi a actelor depuse de creditor o data cu ordonanta este legatã de problema soluţionãrii cererii cu sau fãrã citarea pãrţilor, o asemenea comunicare fãcându-se numai când judecata a avut loc fãrã citarea pãrţilor, întrucât, potrivit dispoziţiilor <>art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 , "La citaţia pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului şi actele depuse de acesta în susţinerea cererii". <>Art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 prevede ca "Acţiunea în anulare se depune la instanta la care funcţioneazã judecãtorul care a dat ordonanta", însã nici o dispoziţie nu stipuleazã ca aceasta acţiune ar putea fi judecata de acelaşi judecãtor. Curtea, în jurisprudenta sa, având a se pronunţa asupra constituţionalitãţii posibilitatii de soluţionare a unor cauze fãrã citarea pãrţilor prevãzute de dispoziţiile art. 581 alin. 1 şi ale art. 582 alineatul ultim din Codul de procedura civilã, referitoare la ordonanta preşedinţialã, a statuat, prin Decizia nr. 199 din 17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 13 februarie 2001, ca "reglementarea prin aceste texte de lege a unei proceduri speciale prin care instanta de judecata poate ordonã mãsuri vremelnice în cazuri grabnice, precum şi a cãilor de atac impotriva ordonanţei preşedinţiale (apel, recurs, contestaţie la executare) nu contravine în nici un mod prevederilor constituţionale...".
Pentru considerentele expuse, cu majoritate de voturi, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (4) şi <>art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plata, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Marc"-S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 3.037/(COM)/2001 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 5 martie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu
────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
