Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Amalia Argentina Petrescu în Dosarul nr. 12.782/281/2006 al Judecãtoriei Ploieşti.
La apelul nominal rãspunde personal autoarea excepţiei, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autoarea excepţiei susţine cã principiul egalitãţii dintre soţi prevãzut de art. 48 din Constituţie trebuie interpretat în concordanţã cu pactele internaţionale, trebuind a fi avut în vedere interesul major al copilului. Prin modul de aplicare a textului de lege criticat se realizeazã o discriminare între soţi, ceea ce contravine prevederilor art. 16 şi 48 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile de lege criticate se aplicã în mod egal tuturor pãrţilor din proces, fãrã a se încãlca prevederile din Constituţie invocate de autoarea excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 12.782/281/2006, Judecãtoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Amalia Argentina Petrescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine cã textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 şi 48 din Constituţie.
Judecãtoria Ploieşti considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiatã, arãtând cã, prin neluarea în consideraţie a cotei de contribuţie efectivã a soţilor la dobândirea fiecãrui bun în parte, se încalcã dispoziţiile art. 48 din Constituţie, referitoare la egalitatea dintre soţi.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã textul de lege criticat determinã cele mai importante criterii la care instanţa trebuie sã recurgã pentru formarea şi atribuirea loturilor în cazul procesului de partaj. Criteriile enunţate de text consacrã şi o parte din criteriile de evaluare ce au fost statornicite deja şi în jurisprudenţã. Pe de altã parte, este de remarcat faptul cã legea nu enunţã criteriile în mod limitativ, împrejurare care rezultã chiar din formularea finalã a art. 673^9 din Codul de procedurã civilã. Formarea loturilor se va face ţinându-se seama de prevederile art. 741 din Codul civil, potrivit cãruia, la compunerea loturilor, trebuie sã se dea fiecãrei pãrţi, pe cât se poate, aceeaşi cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanţe de aceeaşi naturã sau de aceeaşi valoare. Aşadar, principiile înscrise în textul citat sunt esenţiale în cadrul oricãrei împãrţeli, şi nu doar în materia partajului succesoral. Ele urmãresc asigurarea egalitãţi între copãrtaşi, principiu care guverneazã întreaga procedurã a partajului şi garanteazã în acelaşi timp echitatea acestuia.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 48 din Constituţie, aratã cã textul constituţional consacrã dreptul la cãsãtorie şi întemeierea unei familii, conturând regimul general al exercitãrii acestuia, neavând legãturã cu soluţionarea cauzei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, text de lege care are urmãtorul conţinut: "La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, dupã caz, şi de acordul pãrţilor, mãrimea cotei-pãrţi ce se cuvine fiecãreia ori masa bunurilor de împãrţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia pãrţilor, faptul cã unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împãrţeala, au fãcut construcţii, îmbunãtãţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi art. 48 privind familia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 182 din 8 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 iunie 2003, Curtea a observat cã textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate stabileşte criteriile de care instanţa trebuie sã ţinã seama la formarea şi atribuirea loturilor pentru realizarea împãrţelii judiciare.
Examinând aceste criterii legale, Curtea a reţinut cã existenţa lor este justificatã raţional şi obiectiv, având finalitatea de a îndruma instanţa tocmai pentru a evita arbitrarul în formarea loturilor şi atribuirea lor acelor pãrţi care au un drept de proprietate comunã. Textul criticat nu prevede, prin reglementarea criteriilor, nici un fel de inegalitate sau discriminare, întrucât, fãrã a se crea vreo diferenţiere, este aplicabil tuturor pãrţilor, în aceeaşi mãsurã. În consecinţã, Curtea a constatat cã nu sunt încãlcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 48 din Constituţie, Curtea constatã cã textul constituţional consacrã dreptul la cãsãtorie şi întemeierea unei familii, conturând regimul general al exercitãrii acestuia, neavând legãturã cu soluţionarea cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Amalia Argentina Petrescu în Dosarul nr. 12.782/281/2006 al Judecãtoriei Ploieşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
