Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 59/2010 pentru modificarea art. 55 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Alexandru Bajdechi în Dosarul nr. 6.194/118/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 507D/2015. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Alexandru Bajdechi. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, susţinând, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă art. 120 şi 121 din Constituţie referitor la principiul autonomiei locale. Susţine că dispoziţiile de lege criticate creează o situaţie de subordonare a autorităţii deliberative locale, reprezentată de consiliul local, faţă de autoritatea executivă, reprezentată de primar, ceea ce contravine şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la dizolvarea consiliului local. Depune note scrise în acest sens şi punctul de vedere al Guvernului referitor la propunerea legislativă intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea art. 55 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală", devenită Legea nr. 59/2010. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 267 din 22 februarie 2011 şi nr. 1.347 din 13 octombrie 2011. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.194/118/2014, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 59/2010 pentru modificarea art. 55 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost invocată de Alexandru Bajdechi într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind constatarea dizolvării de drept al Consiliului Local al Municipiului Constanţa. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin introducerea condiţiei convocării legale pentru dizolvarea de drept a consiliului local în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv se încalcă principiul autonomiei administraţiei publice, întrucât se creează o situaţie de subordonare a autorităţii deliberative locale, reprezentată de consiliul local, faţă de autoritatea executivă, reprezentată de primar. Mai arată că pot exista situaţii în care primarul, din neglijenţă, nu convoacă consiliul local şi nici consilierii nu întreprind măsuri în acest sens, iar nesancţionarea primarului sau a consiliului local, în astfel de situaţii, prin dizolvare, înseamnă a tolera nerespectarea legii, implicit nerespectarea ordinii de drept. De asemenea invocă subiectivitatea pe care o poate avea prefectul în sensul aplicării corecte a sancţiunilor administrative împotriva primarilor din respectiva majoritate politică. 7. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că textele legale criticate astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 59/2010 nu contrazic principiul autonomiei administraţiei publice, ci îl garantează. Astfel, în condiţiile în care primarul este singura entitate care poate convoca legal întrunirea în şedinţă ordinară a consiliului local, acesta, sub imperiul textului legal criticat în reglementarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 59/2010, ar fi putut provoca dizolvarea de drept a consiliului local prin neconvocarea timp de 2 luni consecutive. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009 şi nr. 1.347 din 13 octombrie 2011. În plus, arată că, în conformitate cu art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată poate să sesizeze instanţa de contencios administrativ în vederea constatării intervenirii vreunuia dintre cazurile în care consiliul local se dizolvă de drept. Cu această ocazie, instanţa analizează situaţia de fapt raportată la normele legale şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local, asigurând atât respectarea principiului autonomiei locale, cât şi a normelor legale emise. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale ale autorului excepţiei, notele scrise şi punctul de vedere al Guvernului referitor la propunerea legislativă intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea art. 55 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală", devenită Legea nr. 59/2010, depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I din Legea nr. 59/2010 pentru modificarea art. 55 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Curtea reţine că art. I pct. 1 din Legea nr. 59/2010 a modificat lit. a) a alin. (1) al art. 55 din Legea nr. 215/2001, iar art. I pct. 2 a modificat alin. (2) al art. 55 din Legea nr. 215/2001. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că autorul acesteia critică soluţia legislativă privind dizolvarea de drept a consiliului local în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale. Aşadar, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 59/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 8 aprilie 2010, care au următoarea redactare: "(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept: a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale;". 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 120 privind principiile de bază ale administraţiei publice locale şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.347 din 13 octombrie 2011, prin care o excepţie similară a fost respinsă ca neîntemeiată, arătând că instanţa de contencios constituţional nu ar fi analizat până în prezent modificarea adusă prin Legea nr. 59/2010. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd unul dintre cazurile în care consiliul local se dizolvă de drept, şi anume când acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale. În forma iniţială a Legii nr. 215/2001, dispoziţia legală prevedea dizolvarea de drept a consiliului local în cazul în care acesta nu se întrunea timp de două luni consecutiv, lipsind condiţia convocării acestuia conform prevederilor legale. Această condiţie a fost introdusă prin Legea nr. 59/2010, raţiunea introducerii ei, astfel cum rezultă din Expunerea de motive care a însoţit proiectul de lege de modificare a Legii nr. 215/2001, fiind aceea a asigurării unei bune desfăşurări a administraţiei publice locale şi a evitării dizolvării consiliului local prin neconvocarea, de către primar şi/sau secretarul unităţii administrativ-teritoriale, cu rea-credinţă, în termenul prevăzut de lege, a acestuia. 15. Referitor la activitatea consiliului local, Curtea observă că Legea nr. 215/2001 reglementează prin art. 39 modul în care îşi desfăşoară activitatea şi funcţionează consiliile locale, procedura convocării legale a consiliului local, precum şi persoanele responsabile cu aceasta. Aşadar, consiliile locale se întrunesc în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului [art. 39 alin. (1)] sau în şedinţe extraordinare, care pot avea loc ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a unei treimi din numărul membrilor consiliului [art. 39 alin. (2)]. Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare, iar, odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi [art. 39 alin. (3)]. De asemenea, Legea nr. 215/2001 prevede sancţiunile aplicabile pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea cu rea-credinţă a atribuţiilor prevăzute de lege. Astfel, consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv de la şedinţe este sancţionat, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local [art. 40 alin. (2)], primarul sau preşedintele consiliului judeţean este sancţionat contravenţional de către prefect pentru neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, în calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale [art. 118 lit. e)], iar aleşii locali răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin [art. 128 din Legea nr. 215/2001 şi art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali]. 16. Cu privire la critica potrivit căreia, prin introducerea condiţiei convocării legale pentru dizolvarea de drept a consiliului local în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, se încalcă principiul autonomiei administraţiei publice, întrucât se creează o situaţie de subordonare a autorităţii deliberative locale, reprezentată de consiliul local, faţă de autoritatea executivă, reprezentată de primar, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, de vreme ce dizolvarea de drept a consiliului local intervine ca o consecinţă a inactivităţii sale, deşi a fost convocat conform prevederilor legale. Nu se poate susţine că introducerea condiţiei convocării consiliului local conform prevederilor legale ar afecta principiul autonomiei locale, prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe. Reglementarea unei astfel de condiţii pentru dizolvarea de drept a consiliului local, şi anume cea a existenţei unei convocări legale, reprezintă, mai degrabă, o concretizare a acestui principiu constituţional, întrucât activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie cadrului legal de funcţionare a acestora, astfel cum a fost reglementat de legiuitor prin instituirea regulilor de funcţionare. 17. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, principiul autonomiei locale consacrat la nivel constituţional prin art. 120 alin. (1) nu justifică existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal de funcţionare a consiliilor locale, a cărui respectare este obligatorie (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 22 ianuarie 2010). Totodată, prin Decizia nr. 1.347 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 16 decembrie 2011, Curtea a reţinut că dizolvarea de drept a consiliului local, atunci când nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, constituie o sancţiune pentru inactivitatea acestuia, instituită în scopul de a evita paralizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală şi se rezolvă treburile publice în comune şi oraşe. Or, din această perspectivă, prevederile de lege criticate nu numai că nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei, ci, dimpotrivă, oferă mijloacele concrete prin care acestea capătă eficienţă. Cazul de dizolvare de drept a consiliului local cuprins în dispoziţia legală criticată a impus instituirea unei sancţiuni pentru neîndeplinirea rolului constituţional al acestei autorităţi administrative autonome, stabilit prin art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.347 din 13 octombrie 2011, precitată). 18. Referitor la criticile privind eventualele abuzuri săvârşite în exercitarea funcţiei de primar, Curtea reţine că, potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, instanţa de contencios administrativ -, fiind sesizată cu privire la cazurile de dizolvare de drept -, analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Instanţa de contencios administrativ competentă a se pronunţa asupra aplicării unei astfel de sancţiuni va aprecia, în urma analizării situaţiei concrete, atât asupra posibilei introduceri abuzive sau tendenţioase a cererii de către titularul dreptului de sesizare a instanţei în vederea constatării dizolvării de drept, cât şi asupra existenţei împrejurărilor de fapt stabilite prin textul de lege criticat. 19. În final, Curtea apreciază că celelalte susţineri ale autorului excepţiei referitoare la existenţa unei majorităţi politice care conduce la situaţii în care primarul nu convoacă consiliul local ori referitoare la subiectivismul prefectului în aplicarea sancţiunilor primarului vizează mai mult aprecieri subiective, care nu se constituie în veritabile critici de neconstituţionalitate. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Bajdechi în Dosarul nr. 6.194/118/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
