Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 70 din 2 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si ale art. 720^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã şi ale art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romvasim Com" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 5.104/215/2009 al Judecãtoriei Craiova - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 317D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care aratã cã, ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, a intrat în vigoare noul Cod civil, iar prin art. 230 lit. p) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost abrogat Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, soluţia legislativã regãsindu-se în noul Cod civil. De asemenea, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.326 din 19 octombrie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 5.104/215/2009, Judecãtoria Craiova - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã şi ale art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romvasim Com" - S.R.L. din Craiova într-o cauzã având ca obiect pretenţii, respectiv plata unor sume ca urmare a unor daune produse în urma unui furt de marfã dintr-un magazin.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã art. 720^1 din Codul de procedurã civilã încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (2), în sensul cã nicio lege nu poate îngrãdi liberul acces la justiţie, şi ar trebui interpretat în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constituţie, în sensul cã procedurile administrative sunt facultative şi gratuite.
De asemenea, aratã cã prin prevederile art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 se aduce atingere principiului egalitãţii în drepturi, deoarece, în speţã, pârâta beneficiazã de un termen de prescripţie mai favorabil faţã de alte persoane şi faţã de alţi participanţi la actul de justiţie. Totodatã, acestea sunt contrare şi prevederilor constituţionale ale art. 53, în sensul cã reprezintã o restrângere a exerciţiului unor drepturi, şi anume dreptul acţionãrii în justiţie a unor persoane numai într-un anumit interval de timp, altul decât cel general, de 3 ani.
Judecãtoria Craiova - Secţia civilã aratã cã dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc dreptul pãrţilor de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor şi nu contravin principiilor de drept consacrate de Legea fundamentalã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, şi ale art. 720^1 din Codul de procedurã civilã.
Ulterior sesizãrii, la data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. De asemenea, cu aceeaşi datã, potrivit art. 230 lit. p) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, se abrogã Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã. În Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescripţia extinctivã este reglementatã în cartea a VI-a "Despre prescripţia extinctivã, decãderea şi calculul termenelor".
Însã, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cãrora "actele şi faptele juridice încheiate ori, dupã caz, sãvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevãzute de legea în vigoare la data încheierii sau, dupã caz, a sãvârşirii ori producerii lor", coroborate cu cele ale art. 4, art. 5 şi ale capitolului VIII - Dispoziţii cu privire la cartea a VI-a "Despre prescripţia extinctivã, decãderea şi calculul termenelor", din legea menţionatã, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeazã a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã în vigoare la data pronunţãrii încheierii de sesizare, care şi-au produs efectele faţã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.
Dispoziţiile criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958: "Prin derogare de la dispoziţiile alineatului precedent, în raporturile ce izvorãsc din asigurare, termenul de prescripţie este de 2 ani, în afara acelor raporturi ce izvorãsc din asigurãrile de persoane în care obligaţiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prin amortizare; cu privire la primele de asigurare datorate în temeiul asigurãrilor prin efectul legii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 23.";
- Art. 720^1 din Codul de procedurã civilã: "În procesele şi cererile dintre profesionişti evaluabile în bani şi derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directã cu cealaltã parte.
Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii sau concilierii se suspendã pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei.
În scopul soluţionãrii litigiului prin conciliere directã, reclamantul va convoca partea adversã, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijinã acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandatã cu dovadã de primire, prin telegramã, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigurã trimiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnãturã de primire. Data convocãrii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arãtarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecãrei pãrţi.
Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocãrii prevãzute la alin. 2, dovada cã de la data primirii acestei convocãri au trecut 30 de zile se anexeazã la cererea de chemare în judecatã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la liberul acces la justiţie şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
1. Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul general de prescripţie extinctivã de 3 ani, aplicabil raporturilor civile obligaţionale, se aplicã ori de câte ori nu îşi gãseşte aplicaţie un termen special de prescripţie. În alin. 2 al art. 3, prin derogare de la alin. 1, legiuitorul a prevãzut un termen special de prescripţie de 2 ani în raporturile ce izvorãsc din asigurare, în afara acelor raporturi ce izvorãsc din asigurãrile de persoane.
Prin Decizia nr. 1.326 din 19 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 9 decembrie 2010, Curtea a arãtat cã exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unor termene.
De asemenea, Curtea Constituţionalã a statuat prin Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006, cã, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, drept de care persoana interesatã a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21. De aceea, reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egalã mãsurã.
Totodatã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului prin Hotãrârea din 10 mai 2001, paragraful 93, pronunţatã în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, a decis cã "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut" şi cã "acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni".
În consecinţã, Curtea constatã cã cele arãtate mai sus se aplicã mutatis mutandis şi în privinţa dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã.
2. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, Curtea reţine cã aceasta nu poate fi primitã. Astfel, potrivit jurisprudenţei sale constante în materie, Curtea a statuat cã prin instituirea procedurii prealabile de conciliere legiuitorul a urmãrit sã transpunã în practicã principiul celeritãţii soluţionãrii litigiilor dintre pãrţi şi sã degreveze activitatea instanţelor de judecatã. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedurã extrajudiciarã care sã ofere pãrţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale reclamantului, fãrã implicarea autoritãţii judecãtoreşti competente. Faţã de aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizãrii instanţei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnicã nu poate fi calificatã ca o îngrãdire a accesului liber la justiţie sau a dreptului la un recurs efectiv. (A se vedea în acest sens Decizia nr. 807 din 3 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008, Decizia nr. 1.153 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, Decizia nr. 800 din 19 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009, sau Decizia nr. 1.536 din 17 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 12 februarie 2010.)
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
3. Distinct de cele mai înainte arãtate, Curtea observã cã, în urma modificãrilor aduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, art. 720^1 a fost completat, în sensul introducerii medierii, alãturi de conciliere directã cu cealaltã parte, ca modalitate de soluţionare a litigiilor înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã. O atare reglementare a medierii şi concilierii, obligatorii în faza premergãtoare judecãţii, nu este contrarã art. 21 din Constituţie, ambele proceduri încurajând pãrţile sã rezolve diferendul existent prin mijloace amiabile.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã şi ale art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romvasim Com" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 5.104/215/2009 al Judecãtoriei Craiova - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
