Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 7 din 8 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedura penala si ale art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 18 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marilena Mincã - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. 3, art. 88 şi art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi ale art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, excepţie ridicatã de Gheorghe Smeu în Dosarul nr. 204/86/2005 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 82 alin. 3, art. 88 şi art. 89 din Codul penal şi ale art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, respectiv ca fiind neîntemeiatã cu privire la art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 204/86/2005, Curtea de Apel Suceava - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. 3, art. 88 şi art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi ale art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni. Excepţia a fost ridicatã de Gheorghe Smeu cu ocazia soluţionãrii apelurilor formulate împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Suceava - Secţia penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 88 din Codul penal privind computarea reţinerii şi a arestãrii preventive încalcã principiul egalitãţii în drepturi, întrucât existã posibilitatea ca, în cazul concursului de infracţiuni, condamnatul sã nu beneficieze de computare din cauza prelungirii duratei procesului. Considerã cã art. 89 din Codul penal privind computarea privaţiunii de libertate executate în afara ţãrii aduce atingere egalitãţii în drepturi în mãsura în care nu se interpreteazã în sensul de a computa orice privaţiune de libertate executatã în afara ţãrii. Totodatã, aratã cã art. 82 alin. 3 din Codul penal, potrivit cãruia termenul de încercare se socoteşte de la data când hotãrârea prin care s-a pronunţat suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei a rãmas definitivã, încalcã dreptul la un proces echitabil, propunând ca termenul de încercare sã înceapã sã curgã din momentul în care se poate considera ca executatã pedeapsa, de exemplu prin computarea perioadei de privare de libertate executatã în afara ţãrii. Susţine cã art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã împiedicã accesul la justiţie, întrucât în apel nu se poate formula o cerere de constatare a reabilitãrii de drept. De asemenea, considerã cã dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 încalcã egalitatea în drepturi, deoarece prin graţierea unor pedepse şi menţinerea pedepselor pentru alte infracţiuni se creeazã o discriminare între persoanele condamnate la pedepse comparabile ca duratã.
Curtea de Apel Suceava - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 82 alin. 3, art. 88 şi art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi ale art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 nu încalcã textele din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei, fãcând trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, invocând <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 104/2006 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. 3, art. 88 şi art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi ale art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, având urmãtorul cuprins:
- Art. 82 alin. 3 din Codul penal: "Termenul de încercare se socoteşte de la data când hotãrârea prin care s-a pronunţat suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei a rãmas definitivã.";
- Art. 88 din Codul penal: "Timpul reţinerii şi al arestãrii preventive se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scãderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmãrit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacã a fost scos de sub urmãrire, s-a încetat urmãrirea penalã sau a fost achitat ori s-a încetat procesul penal pentru fapta care a determinat reţinerea sau arestarea preventivã.
Scãderea reţinerii şi a arestãrii preventive se face şi în caz de condamnare la amendã, prin înlãturarea în totul sau în parte a executãrii amenzii.";
- Art. 89 din Codul penal: "În cazul infracţiunilor sãvârşite în condiţiile art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsã, precum şi reţinerea şi arestarea preventivã executate în afara teritoriului ţãrii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune de instanţele române.";
- Art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã: "Instanţa judecã apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referã declaraţia de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.";
- <>Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 543/2002 : "Nu beneficiazã de prevederile art. 1-3 cei cãrora li s-au aplicat pedepse sau mãsuri educative pentru urmãtoarele infracţiuni:
A. Infracţiuni reglementate de Codul penal:
1. infracţiunile contra siguranţei statului, prevãzute în art. 155-173;
2. infracţiunile de omor, prevãzute în art. 174-176;
3. vãtãmarea corporalã gravã, prevãzutã în art. 182;
4. lovirile sau vãtãmãrile cauzatoare de moarte, prevãzute în art. 183;
5. lipsirea de libertate în mod ilegal, prevãzutã în art. 189;
6. violarea de domiciliu, prevãzutã în art. 192 alin. 2;
7. şantajul, prevãzut în art. 194;
8. violul, prevãzut în art. 197;
9. actul sexual cu un minor, prevãzut în art. 198 alin. 2-4;
10. perversiunea sexualã, prevãzutã în art. 201 alin. 2-5;
11. incestul, prevãzut în art. 203;
12. furtul de autovehicule, precum şi furtul calificat, prevãzute în art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) şi g), alin. 2 şi 3 în redactarea anterioarã <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 207/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, în <>art. 209 alin. 1-4 în redactarea anterioarã Legii nr. 456/2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedurã penalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi în art. 209 alin. 2-4, în redactarea în vigoare;
13. tâlhãria, prevãzutã în art. 211;
14. pirateria, prevãzutã în art. 212;
15. înşelãciunea, prevãzutã în art. 215 alin. 2-5;
16. delapidarea, prevãzutã în art. 215^1 alin. 2;
17. ultrajul, prevãzut în art. 239 alin. 2 şi 3;
18. abuzul în serviciu în formã calificatã, prevãzut în art. 248^1;
19. luarea de mitã, prevãzutã în art. 254;
20. darea de mitã, prevãzutã în art. 255;
21. primirea de foloase necuvenite, prevãzutã în art. 256;
22. traficul de influenţã, prevãzut în art. 257;
23. tortura, prevãzutã în art. 267^1;
24. represiunea nedreaptã, prevãzutã în art. 268;
25. evadarea, prevãzutã în art. 269;
26. înlesnirea evadãrii, prevãzutã în art. 270;
27. neîndeplinirea cu ştiinţã a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasã, prevãzutã în art. 274 alin. 2;
28. pãrãsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, prevãzute în art. 275 alin. 3;
29. distrugerea şi semnalizarea falsã, prevãzute în art. 276;
30. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevãzutã în art. 279;
31. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, prevãzutã în art. 279^1;
32. falsificarea de monede sau de alte valori, prevãzutã în art. 282;
33. falsificarea de valori strãine, prevãzutã în art. 284;
34. deţinerea de instrumente în vederea falsificãrii de valori, prevãzutã în art. 285;
35. falsul material în înscrisuri oficiale, prevãzut în art. 288;
36. falsul intelectual, prevãzut în art. 289;
37. falsul în înscrisuri sub semnãturã privatã, prevãzut în art. 290;
38. uzul de fals, prevãzut în art. 291;
39. deturnarea de fonduri, prevãzutã în art. 302^1 alin. 2;
40. nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, prevãzutã în art. 302^2 alin. 2;
41. contaminarea venericã şi transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit, prevãzute în art. 309;
42. traficul de stupefiante, prevãzut în art. 312;
43. falsificarea de alimente sau alte produse, prevãzutã în art. 313;
44. punerea în primejdie a unei persoane în neputinţã de a se îngriji, prevãzutã în art. 314;
45. relele tratamente aplicate minorului, prevãzute în art. 306;
46. încãierarea, prevãzutã în art. 322 alin. 3 teza II;
47. asocierea pentru sãvârşirea de infracţiuni, prevãzutã în art. 323;
48. proxenetismul, prevãzut în art. 329;
49. dezertarea, prevãzutã în art. 332;
50. zborul neautorizat, prevãzut în art. 340 alin. 2.
B. Infracţiuni reglementate de legi speciale:
1. infracţiunile prevãzute în <>art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţionalã a României;
2. infracţiunile prevãzute în <>art. 109, 110 şi 115 din Decretul nr. 443/1972 privind navigaţia civilã;
3. infracţiunile prevãzute în <>art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României;
4. infracţiunile prevãzute în <>art. 276 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã;
5. infracţiunile prevãzute în <>art. 85 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã;
6. infracţiunile prevãzute în <>art. 7-18 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;
7. infracţiunile prevãzute în <>art. 10-16 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale;
8. infracţiunile prevãzute în <>art. 23 şi 24 din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor;
9. infracţiunile prevãzute în <>art. 2-14 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.";
- <>Art. 7 din Legea nr. 543/2002 : "Persoanele graţiate care, în curs de 3 ani, sãvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa, pe lângã pedeapsa stabilitã pentru acea infracţiune, şi pedeapsa sau restul de pedeapsã rãmas neexecutat ca urmare a aplicãrii prezentei legi".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Susţinerile autorului excepţiei vizeazã, pe de o parte, modul de aplicare a dispoziţiilor art. 88 şi art. 89 din Codul penal în raport cu situaţia concretã în care se aflã acesta, iar pe de altã parte, completarea prevederilor art. 82 alin. 3 din Codul penal şi ale art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Or, aceste aspecte nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt, dupã caz, de competenţa instanţei de judecatã învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a legiuitorului.
II. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 , graţierea unor pedepse reprezintã un act de clemenţã, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constituţionale şi conform politicii penale a statului. Fixarea criteriilor de determinare a pedepselor care se graţiazã, a infracţiunilor pentru sãvârşirea cãrora nu se aplicã iertarea de pedeapsã, precum şi stabilirea consecinţelor comiterii unor noi fapte antisociale de cãtre persoanele care au beneficiat de actul de clemenţã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului. Exceptarea de la acordarea graţierii în funcţie de natura infracţiunii sãvârşite nu reprezintã un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate în situaţii identice. Condamnaţii care au sãvârşit infracţiuni diferite ca naturã se aflã, evident, în situaţii diferite, ceea ce permite şi instituirea unui tratament juridic diferenţiat, conform opţiunii libere a legiuitorului, fãrã a se putea reţine instituirea unor privilegii sau a unor discriminãri.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. 3, art. 88 şi art. 89 din Codul penal şi ale art. 371 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gheorghe Smeu în Dosarul nr. 204/86/2005 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penalã.
II. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi <>art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 ianuarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
