Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata
Comisia centrala pentru aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, constituitã în baza Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.290/1993 , aproba soluţiile, prevãzute în anexa, referitoare la aplicarea unitarã a prevederilor unor articole din <>Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 , privind taxa pe valoarea adãugatã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, adoptate potrivit procesului-verbal încheiat de comisie la data de 28 decembrie 1995. Prevederile deciziilor nr. 5/1995 şi nr. 6/1995 îşi înceteazã aplicabilitatea.
Preşedintele comisiei, Gheorghe Raicu, secretar de stat
ANEXA 1
SOLUŢII referitoare la aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995
Articolul 2 1. Operaţiunile efectuate de societãţile comerciale şi societãţile agricole care executa prestãri de servicii pentru prelucrarea produselor vegetale aparţinînd persoanelor fizice, cu plata în natura, intra în sfera de aplicare a T.V.A., astfel: - produsele predate cultivatorilor scutiţi de T.V.A. în temeiul art. 6 lit. A.e) din ordonanta, sub forma de zahãr, ulei, tuica, vin, malai etc., nu reprezintã transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun taxei pe valoarea adãugatã; - produsele reţinute de societãţile prelucratoare pentru prestãrile de servicii executate se supun taxei pe valoarea adãugatã la livrarea acestora ca atare sau sub forma prelucrata, în condiţiile prevãzute la art. 10, 11, şi 12 din ordonanta. Produsele reţinute potrivit prevederilor de mai sus şi care au fost utilizate în scop personal sau care au fost puse la dispoziţia altor persoane fizice su juridice în mod gratuit se supun prevederilor art. 2 pct. 2.2. din ordonanta. 2. Încadrarea în plafoanele în limita cãrora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depãşirea plafonului reprezintã operaţiune impozabilã. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã depãşirii de mai sus se include în decontul întocmit pentru luna în care agenţii economici au termen de depunere a bilanţului contabil anual. 3. Dupã terminarea lichidãrii societãţii în nume colectiv, în comanditã simpla sau cu rãspundere limitatã, conform art. 186 din Legea nr. 31/1990, repartizarea activului între asociaţi nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, dacã pentru bunurile respective nu s-a exercitat dreptul de deducere potrivit legii.
Articolul 3 1. Corpul gardienilor publici nu intra în sfera de aplicare a T.V.A., fiind organizat ca instituţie publica a carei activitate nu are drept scop obţinerea de profit, ci aceea de paza şi apãrare a bunurilor, a ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integritãţii persoanelor. 2. Valorificarea de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii nu intra în sfera de aplicare a T.V.A. Vînzarea prin comisionari a bunurilor proprietate de stat se supune T.V.A. numai pentru partea reprezentind comisionul agentului economic prin care se valorifica bunurile. 3. Pentru activitãţile economice desfãşurate de unitãţile necuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, prevãzute în <>cap. III pct. 3.1. din normele aprobate prin Hotãrîrea Guvernului nr. 809/1995 , se înregistreazã ca plãtitoare de T.V.A. numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei (magazin, hotel, atelier etc.) prin care se realizeazã operaţiuni impozabile şi pentru care a fost organizatã distinct evidenta gestiunilor şi a contabilitãţii care sa permitã determinarea T.V.A., deductibilã şi colectata, aferentã activitãţilor respective. Nu se admite stabilirea T.V.A. deductibilã pe baza de pro rata. Atribuirea codului fiscal şi înregistrarea ca plãtitor de T.V.A. se face pe baza unei declaraţii conform modelului stabilit în Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993, numai dacã activitãţile economice depãşesc 50 milioane lei cifra de afaceri anuala. În condiţiile în care unitãţile de mai sus nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezenta decizie vor fi scoase din evidenta plãtitorilor de T.V.A. 4. Regiile autonome ale aeroporturilor de interes public naţional cu specific deosebit de Regia Autonomã "Administraţia Nationala a Drumurilor din România" intra în sfera de aplicare a T.V.A. numai pentru veniturile proprii rezultate din prestãrile de servicii cãtre terţi. Transferurile de la bugetul de stat sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizãri, care depãşesc veniturile, nu sînt supuse T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri". T.V.A. deductibilã aferentã bunurilor şi serviciilor aprovizionate se determina pe baza de pro rata calculatã anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale (inclusiv cele din subvenţiile înregistrate în contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare"), prevãzute în bugetele de venituri şi cheltuieli. 5. Prestãrile de servicii efectuate de regiile autonome de interes local avînd ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau consiliile judeţene, nu se supun T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri". În cazul regiilor de mai sus, intra în sfera de aplicare a T.V.A. numai prestãrile de servicii cãtre alţi beneficiari decît cei prevãzuţi la alineatul precedent şi numai dacã aceste prestãri depãşesc 50 milioane lei cifra de afaceri anuala. Regiile autonome care realizeazã plafonul de mai sus, dar acesta reprezintã sub 10% din totalul prestãrilor de servicii anuale realizate, nu vor fi înregistrate ca plãtitoare de T.V.A. T.V.A. deductibilã aferentã bunurilor şi serviciilor destinate realizãrii operaţiunilor impozabile se stabileşte pe baza de pro rata determinata ca raport între valoarea prestãrilor de servicii cãtre terţi şi valoarea totalã a prestãrilor de servicii prevãzute în B.V.C., aprobat pentru anul respectiv. T.V.A. nedeductibila rezultatã conform pro ratei se include în preţurile şi tarifele cu care se deconteazã lucrãrile executate consiliilor locale sau consiliilor judeţene. 6. Lucrãrile privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi a podurilor de interes judeţean şi comunal contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi agenţi economici decît cei prevãzuţi la <>cap. III alin. 3.6 din normele aprobate prin Hotãrîrea Guvernului nr. 809/1995 intra în sfera de aplicare a T.V.A. potrivit legii. De asemenea, intra în sfera de aplicare a T.V.A. alte lucrãri şi servicii de gospodãrie comunalã decît cele prevãzute la alineatul precedent, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu agenţi economici plãtitori de T.V.A.
Articolul 6 litera A.e) Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã: - livrãrile de bunuri efectuate de gospodãriile agricole individuale, cãrora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole şi care le folosesc şi le exploateazã în mod individual; - livrãrile de bunuri efectuate de asociaţiile constituite conform <>art. 2 din Legea nr. 36/1991 .
Articolul 6 litera A.h)4 Instituţiile de asigurãri şi reasigurari sînt scutite de T.V.A. pentru sumele încasate de la asiguraţi. Despãgubirile acordate asiguraţilor includ şi T.V.A. cuprinsã în devizele întocmite de unitãţile prestatoare de servicii, care sînt înregistrate ca plãtitoare de T.V.A.
Articolul 6 litera A.i)1 Sînt scutite de T.V.A. lucrãrile de construcţii, amenajãri, reparaţii şi întreţinere, executate pentru cimitire, ca: zidire cavouri, sãpat gropi, chituit capace de cripta, inhumarea şi deshumarea decedatilor. Sînt, de asemenea, scutite obiectele de uz funerar, ca: sicrie şi garnituri sicrie, cruci, respecte, coroane şi jerbe din flori naturale şi artificiale; luminari, exclusiv cele decorative şi cele pentru nunti şi botezuri. Scutirile de mai sus se aplica pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii executate de unitãţi care au prevãzut în obiectul de activitate, aprobat potrivit legii, astfel de activitãţi.
Articolul 6 litera A.i)5 Sînt scutite de T.V.A.: 1. operaţiunile care intra în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 679/1991 şi Normele metodologice nr. 6.174/1991 de aplicare a acestei hotãrîri, elaborate de Ministerul Finanţelor. Sînt scutite sumele încasate din vînzarea biletelor şi a abonamentelor pentru care se datoreazã impozitul pe spectacole de cãtre unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasãri proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public; 2. operaţiunile care intra în sfera de aplicare a impozitului pe activitatea de taximetrie, reglementate prin <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1992 , aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 114/1992, şi care se referã la persoanele fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, precum şi la colaboratorii cu autoturisme proprii ai societãţilor comerciale care desfãşoarã activitate de taximetrie; 3. operaţiunile care intra în sfera de aplicare a taxelor pentru acordarea licenţelor în vederea practicãrii jocurilor de noroc potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 16/1993 şi <>Hotãrîrii Guvernului nr. 486/1992 .
Articolul 6 litera A.i)6 a) Vînzarea de cãrţi, inclusiv dictionare şi enciclopedii, ziare şi reviste este scutitã de T.V.A. independent de modul de realizare: directa, prin intermediari, pe baza de abonament. Nu sînt scutite încasãrile pentru reclama şi publicitate, precum şi tipariturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate, cum sînt: cãrţi de telefon, mersul trenurilor, Pagini naţionale şi altele asemenea. b) Activitãţile posturilor de radio şi de televiziune, altele decît cele de reclama şi de publicitate, sînt scutite de T.V.A. atît la unitãţile care realizeazã programele, cît şi la cele care le difuzeazã. Lucrãrile efectuate pentru recepţia programelor audiovizuale sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã. c) Sumele obţinute din vînzarea formularelor comune, prevãzute în <>Hotãrîrea Guvernului nr. 768/1992 , nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã atît la unitãţile care le tiparesc, cît şi la cele de distribuire.
Articolul 6 i)11 Produsele scutite de T.V.A. cuprinse la poziţia 6 "Proteze şi produse ortopedice" din lista-anexa la ordonanta sînt: a) proteze articulare, articole şi aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi bandajele medico-chirurgicale, cirje, fotolii rulante şi alte vehicule similare pentru invalizi; b) articole şi aparate pentru fracturi; c) proteze oculare; d) stimulatoare cardiace; e) aparate pentru facilitarea auzului la surzi; f) alte aparate care se poarta, se duc în mina sau se implanteaza în organism pentru compensarea unor deficiente sau infirmitãţi. Articolele şi aparatele pentru proteze dentare livrate de agenţii economici înregistraţi ca plãtitori de T.V.A. sînt supuse cotei de 9% de T.V.A.
Articolul 7 Agenţii economici care au solicitat scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 9/1995 , aprobatã prin Legea nr. 46/1995, inclusiv cei care iniţial au fost înregistraţi prin opţiune, vor fi luati în evidenta numai dupã depãşirea plafonului de 50 milioane lei anual.
Articolul 12 1. Operaţiunile legate, import-export, realizate, în baza <>Hotãrîrii Guvernului nr. 276/1995 , de cãtre agenţii economici cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie legat cu exportul de produse finite, sînt supuse T.V.A., astfel: a) la intrarea bunurilor în ţara, importatorul este obligat sa întocmeascã declaraţia vamalã de import, sa plãteascã T.V.A. aferentã şi, în mod corespunzãtor, sa-şi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevãzute de reglementãrile legale în vigoare; b) bunurile din import predate producãtorilor în vederea realizãrii produselor ce urmeazã a fi exportate, a cãror contravaloare reprezintã plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus T.V.A.; c) produsele realizate de unitãţile producãtoare, livrate unitãţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la aceştia, se factureaza la preţurile negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. aferentã operaţiunilor prevãzute la lit. b) şi c) de mai sus ia naştere, atît la furnizor cît şi la beneficiar, la data livrãrii produselor la export. Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu urmãtoarele documente: - licenta de operaţiune eliberata de Ministerul Comerţului; - contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producãtorii interni, din care sa rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice; - documentele prevãzute la <>cap. IX pct. 9.6 din Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 130/1992, republicatã, cu modificãrile şi completãrile aprobate prin <>Ordonanţele Guvernului nr. 9/1995 şi nr. 22/1995, aprobate prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 809/1995 . 2. Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferentã avansurilor încasate de agenţii economici care au cistigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale (B.I.R.D., B.E.R.D. etc.) statului roman sau garantate de acesta ia naştere la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura.
Articolul 13 1. Pentru determinarea bazei de impozitare aferente livrãrilor în devize cãtre beneficiari din ţara, furnizorul este obligat sa emita concomitent factura, atît în devize cît şi în lei, utilizînd cursul de referinta stabilit de B.N.R. valabil pentru ziua în care a avut loc livrarea. 2. Agenţii economici care au cistigat licitaţii pentru realizarea unor obiective din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului roman sau garantate de acesta determina baza de impozitare în condiţiile stabilite prin contractele încheiate.
Articolul 14 1. Pentru animale şi pãsãri vii destinate tãierii şi pentru lapte de vacã, taxa pe valoarea adãugatã se calculeazã la preţul de achiziţie fãrã prima încasatã de la bugetul de stat. Exemplu: - preţul de achiziţie 2.100 lei/kg - prima de la bugetul de stat 650 lei/kg - baza de impozitare a T.V.A. 1.450 lei/kg. 2. Sumele încasate de la bugetul de stat de cãtre agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plãtitori de T.V.A. şi care sînt destinate finanţãrii obiectivelor proprii de investiţii nu se cuprind în baza de impozitare. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate destinate realizãrii obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile de mai sus se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanta. Cu sumele deduse, potrivit legii, este obligatorie reîntregirea disponibilitãţilor pentru investiţii. În cursul anului financiar, sumele respective pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat. La încheierea exerciţiului financiar, sumele deduse şi neutilizate potrivit alineatului precedent se vireazã la bugetul de stat în conturile şi la termenele stabilite prin instrucţiuni emise de Ministerul Finanţelor.
Articolul 15 Ambalajele care circula prin facturare se supun T.V.A. la livrare, urmînd ca la restituire sa se efectueze regularizarea prevãzutã la art. 15 din ordonanta. Ambalajele de circulaţie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun T.V.A. În condiţiile în care clienţii nu deţin cantitãţile de ambalaje necesare efectuãrii schimbului prevãzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depuse acestora, fãrã facturare şi fãrã T.V.A. Periodic se vor factura şi se vor supune T.V.A. cantitãţile de ambalaje date în garanţie şi scoase din uz la clienţi ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc. Regimul circulaţiei ambalajelor pe baza de schimb se aplica în mod obligatoriu în relaţiile cu agenţii economici neplatitori de T.V.A. 2. Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau la prestatori de servicii, potrivit art. 14 şi 15 din ordonanta, atrag în mod corespunzãtor pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin urmãtoarele obligaţii: a) sa înregistreze în jurnalul pentru cumpãrãri valoarea facturilor şi taxa pe valoarea adãugatã, corectate cu reducerile acordate de furnizori şi, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile fãcute; b) sa solicite şi sa urmãreascã primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanta.
Articolul 17 1. Cotele de T.V.A. care se aplica pentru acţiunile de vinatoare organizate cu vinatori strãini sînt urmãtoarele: - cota de 18% pentru serviciile prestate în România referitoare la efectuarea formalitãţilor legale pentru obţinerea vizelor de trecere a frontierei cu arme şi muniţii, organizarea vinatorii, transportul în fondurile de vinatoare, asigurarea de ghizi-interpreti, servicii de cazare, masa şi altele de aceasta natura; - cota zero pentru trofeele cinegetice pentru care se întocmesc facturi externe şi a cãror contravaloare se încaseazã în valuta. 2. Cota de 9% se aplica la: a) carne de animale şi pãsãri domestice, inclusiv organe şi mãruntaie, vîndute în stare proaspãta, ca produse şi conserve. Organele şi maruntaiele cuprind: (1) limba (inclusiv slungul); (2) creierul; (3) inima; (4) plaminii; (5) ficatul; (6) splina; (7) rinichii; (8) maduvioarele; (9) ugerul; (10) pancreasul; (11) timusul; (12) burta de bovine şi ovine; (13) stomacul de porc; (14) mate de bovine, porcine, ovine; (15) osinza, bazari de porc, prapore (epiplon). Portiunile comestibile rezultate din prelucrarea carcasei se includ în noţiunea de carne, respectiv: cap, picioare, urechi, buze, grãsimi (inclusiv slanina), oase, sorici, cozi de porc. Produsele din carne supuse cotei de 9% sînt: salamuri, cirnati, afumaturi, sunca, toba, pastrama, slanina prelucrata, aspicuri şi racituri, alte preparate din carne. Preparatele culinare, semipreparate de tip "Gospodina", preparatele şi conservele din carne cu legume, paste fainoase, orez sau altele asemenea sînt supuse cotei de 18% de T.V.A.; b) peste şi produse din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre. Produsele din peste supuse cotei de 9% sînt: peste sarat, peste afumat, semiconserve şi conserve din peste în suc propriu, în ulei sau în sos tomat, pasta de peste. Preparatele culinare şi semipreparatele tip "Gospodina" sînt supuse cotei de 18% de T.V.A.; c) lapte, lapte praf şi produse lactate. Produsele lactate supuse cotei de 9% sînt: unt, brinzeturi (proaspete, maturate, fermentate, framintate, topite simple şi cu adaosuri), smintina, iaurt cu şi fãrã adaosuri, lapte batut, lapte acidofil cu şi fãrã adaosuri, sana, frisca, produse lactate proaspete din lapte smintinit cu şi fãrã adaosuri, produse lactate proaspete din brinza şi smintina, produse lactate concentrate cu şi fãrã zahãr. Inghetata este supusã cotei de 18% de T.V.A.; d) uleiuri şi grãsimi comestibile, cum sînt: uleiuri comestibile vegetale, margarina, untura, ulei de peste. Produsele prevãzute la lit. a)-d) de mai sus, vîndute prin unitãţile de alimentaţie publica sau care practica adaos comercial de alimentaţie publica, sînt supuse cotei de 18% T.V.A.; e) medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicalã şi alte bunuri destinate exclusiv utilizãrii în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare. Sînt supuse cotei de 9% de T.V.A.: (1) medicamentele şi produsele biologice de uz uman prevãzute în Nomenclatorul Ministerului Sãnãtãţii; (2) medicamentele de uz veterinar prevãzute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; (3) substantele farmaceutice livrate sub forma de pulberi, granule, soluţii sau alte forme de aceasta natura şi care urmeazã sa fie transformate în medicamente de cãtre unitãţile producãtoare; (4) plantele medicinale prevãzute în Nomenclatorul Ministerului Sãnãtãţii şi al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; (5) aparatura de tehnica medicalã; (6) alte bunuri destinate exclusiv utilizãrii în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare cum sînt: - articole şi aparate pentru proteze dentare; - ceruri dentare sau compozitii pentru amprente dentare; alte compozitii pentru utilizare în stomatologie pe baza de ipsos; - aliaje pe baza de aur şi argint, folosite exclusiv în stomatologie; - plãci şi filme fotografice pentru folosinta medicalã, dentara sau veterinara; - alcool sanitar; - vata, tifon, bandaje şi articole similare (pansamente, plasture, cataplasme etc.), impregnate sau acoperite cu substanţe farmaceutice sau condiţionate pentru vînzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare; - manusi pentru chirurgie; - sticlarie de laborator, sanitarã sau farmaceutica, chiar gradata sau calibrata; - sterilizatoare medico-chirurgicale; - ambulante; - vehicule autoradiologice, chirurgicale, care dentare; - lentile corectoare pentru ochelari; - rame şi monturi de ochelari; - ochelari de corectie; - termometre medicale şi veterinare. Sînt supuse cotei de 9% de T.V.A. numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevãzute la pct. 6 de mai sus şi care sînt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele care se livreaza atît în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare cît şi în alte scopuri, de exemplu: reactivi, mobilier, mijloace de transport, aparate electrice şi alte bunuri de uz gospodãresc, sînt supuse cotei de 18% de T.V.A.; f) animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine şi caprine; g) pãsãri vii din specii domestice; h) îngrãşãminte chimice şi minerale, insecticide, fungicide şi erbicide; i) lucrãri agricole şi de îmbunãtãţiri funciare, cum sînt: i) 1 lucrãri agricole: arat, grapat, discuit, tavalugit, semanat, erbicidat, fertilizat, prasit, sãpat, recoltat, balotat, transportul produselor de la locul de recoltare pînã la locul de depozitare; i) 2 lucrãri de îmbunãtãţiri funciare prevãzute în Normele metodologice nr. 180/1995, emise de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi avizate de Ministerul Finanţelor cu nr. 2.899/1995; j) legume şi fructe proaspete, cum sînt: j) 1 legume proaspete: cartofi, tomate, ceapa, usturoi, praz, varza, conopida, gulii, salata, morcovi, napi, sfecla roşie, telina, hrean, castraveti, mazare, fasole pastai şi boabe, vinete, ciuperci, ardei, spanac, loboda, marar, patrunjel, dovlecei, porumb dulce, sparanghel, pastirnac; j) 2 fructe proaspete: mere, pere, gutui, caise, cirese, piersici, prune, capsuni, fragi, zmeura, coacaze, afine, kiwi, banane, portocale, ananas, mandarine, lamii, grapefruit, struguri, pepeni. Legumele şi fructele congelate, deshidratate, conservate sau supuse oricãrei forme de prelucrare sînt supuse cotei de 18% de T.V.A.
Articolul 19 1. Dreptul de deducere a T.V.A., înscrisã în documentele pentru cumpãrãri, se determina în funcţie de data facturii, a chitanţei fiscale sau a altui document legal, dacã acestea s-au primit pînã la data întocmirii decontului T.V.A. Documentele primite dupã data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile urmãtoare. 2. În jurnalul pentru cumpãrãri se înscriu toate documentele aferente intrãrilor de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinaţia lor, pentru realizarea de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite, dreptul de deducere a T.V.A. aferentã intrãrilor urmînd a fi stabilit pe baza pro ratei. 3. Agenţii economici care realizeazã produse supuse T.V.A. utilizînd metale preţioase achiziţionate prin Banca Nationala a României îşi exercita dreptul de deducere a T.V.A. înscrisã în "Actul de vînzare", emis de Banca Nationala a României. În condiţiile în care în "Actul de vînzare" nu apare înscrisã valoarea T.V.A., baza de impozitare pentru produsele obţinute din prelucrarea metalelor preţioase se determina ca diferenţa între preţul facturat beneficiarilor şi preţul de cumpãrare al metalului pretios. 4. Prestatorii de servicii de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor de bunuri şi servicii, independent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiţii prevãzute la cap. VI din ordonanta. 5. Pentru bunurile acordate de cãtre furnizori clienţilor, în vederea stimulãrii vinzarilor în condiţiile prevãzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanta, agenţii economici vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor.
Articolul 20 1. Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzãtor regimului T.V.A. aferentã bunurilor şi serviciilor prevãzute a fi realizate în anul curent. Regularizarea T.V.A. deductibilã determinata pe baza de pro rata se efectueazã la finele anului şi se înscrie în decontul de T.V.A. întocmit pentru luna decembrie. Determinarea pro ratei efectiv realizate se face pe baza datelor înscrise în deconturile pe lunile ianuarie-decembrie, astfel: Exemplu: rindul 9 cumulat - 100.000 mii lei rindul 8 cumulat = 15.000 mii lei rd. 9(100.000) - rd. 8(15.000)/rd. 9(100.000)=0,85x100=85% În cursul anului s-a utilizat: - varianta 1: pro rata de 100% - varianta 2: pro rata de 75% - varianta 3: pro rata de 90% Abaterea realizatã: - varianta 1 100-85/85x100=+17,65% - varianta 2 75-85/85x100=-11,76% - varianta 3 90-85/85x100=+5,88% Regularizarea diferenţelor se va face numai pentru variantele 1 şi 2, care reprezintã o abatere în plus sau în minus mai mare de 10%. Presupunind ca T.V.A. deductibilã, cumulatã pe lunile ianuarie-noiembrie (rd.14 din decont), este de 20.000 mii lei, rezulta: - pentru varianta 1: (20.000x15):100=3.500 mii lei. Suma se înscrie în roşu în rindul 17 din decontul pe luna decembrie. În acelaşi decont, la rindul 10 se înscrie pro rata de 85%; - pentru varianta 2: (20.000x10):100=2.000 mii lei. Suma se înscrie în decontul pe luna decembrie în rindul 17 în negru, iar la rindul 10 se înscrie pro rata de 85%. T.V.A. de plata sau de rambursat, înscrisã în deconturile aferente lunilor ianuarie-noiembrie, nu se recalculeazã. 2. La cererea justificatã a agenţilor economici, organele fiscale la care aceştia sînt înregistraţi ca plãtitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata sa se determine lunar în funcţie de realizarile efective înscrise în decontul T.V.A., la rubrica "Iesiri". În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei. Agenţii economici cãrora li s-a aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuala la cea lunarã au obligaţia recalcularii T.V.A. deductibile, înscrisã în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobãrii, în funcţie de pro rata lunarã efectiv realizatã.
Articolul 21 litera b) 1. Suma stabilitã la pct. 2.5. din cererea de rambursare reprezintã plafonul maxim admisibil. Suma de rambursat cuvenitã pentru export nu poate depãşi suma prevãzutã în cererea de rambursare la pct. 2.2. Diferenţa dintre sume va fi tratata în felul urmãtor: - în cazul în care suma de la pct. 2.5. este mai mica decît suma de la pct. 2.2., diferenţa reprezintã T.V.A. aferentã unor aprovizionari destinate altor operaţiuni şi se va prelua în soldul lunii urmãtoare; - în cazul în care suma înscrisã la pct. 2.5 este mai mare decît cea înscrisã la pct. 2.2., diferenţa reprezintã suma necuvenita şi nu va fi preluatã în soldul lunii urmãtoare. 2. Agenţii economici care realizeazã exclusiv livrãri la export de produse cu ciclu lung de fabricaţie vor completa, în luna în care s-a realizat exportul, capitolul II din cererea de rambursare.
Articolul 25 litera A 1. Înregistrarea subunitatilor ca plãtitoare de T.V.A. se poate face numai la cererea unitãţii de baza care are calitatea de plãtitor de T.V.A., avizatã de organul fiscal la care aceasta este înregistratã. În condiţiile în care unitatea de baza nu este plãtitoare de T.V.A., subunitatile acesteia nu pot fi înregistrate ca plãtitoare de T.V.A. decît cu avizul Direcţiei generale impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanţelor. Avizul se va acorda pe baza documentaţiei prezentate de organul fiscal teritorial. 2. În cazul în care un agent economic plãtitor de T.V.A. îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plãtitor de T.V.A. la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta cãruia se afla la data modificãrii şi în baza dosarului de plãtitor de T.V.A. transmis de acesta. codul fiscal acordat iniţial se menţine şi la noul sediu social.
Articolul 25 litera B 1. Documentele ce se întocmesc de cãtre agenţii economici pentru exportul de bunuri sînt: a) exportul pe baza de comision: - unitãţile producãtoare emit facturi interne (potrivit <>Hotãrîrii Guvernului nr. 768/1992 ), inscriind "cota zero de T.V.A." şi menţiunea "export în comision"; - unitãţile exportatoare în comision înscriu, pe o copie xerox a facturii externe şi a declaraţiei vamale de export, denumirea unitãţii producãtoare. Înscrierea se va face sub semnatura persoanelor autorizate şi cu aplicarea ştampilei care angajeazã societatea exportatoare. Documentele astfel completate se transmit unitãţilor producãtoare; - pentru comisionul cuvenit, unitatea exportatoare emite facturi cãtre unitatea producãtoare, aplicind cota zero de T.V.A.; b) exportul realizat de unitãţile exportatoare care acţioneazã în nume propriu: - unitãţile producãtoare emit facturi, aplicind cota de T.V.A. corespunzãtoare livrãrilor la intern. În cazul în care, potrivit contractului încheiat între producãtor şi exportator, livrarea produselor cãtre beneficiarul extern se face direct de cãtre unitatea producãtoare, aceasta emite factura interna cãtre unitatea exportatoare, aplicind cota zero de T.V.A., şi menţioneazã ca marfa s-a expediat direct beneficiarului extern. La factura se anexeazã copia de pe declaraţia vamalã de export vizata de organele vamale şi copia de pe documentul de transport internaţional; - unitãţile exportatoare emit facturi externe şi întocmesc facturi interne; c) exportul realizat direct de unitatea producãtoare: - unitãţile emit facturi interne, aplicind cota zero de T.V.A. şi facturi externe corespunzãtoare; d) pentru produsele contractate cu parteneri externi care dispun livrarea cãtre un agent economic din ţara în vederea prelucrãrii lor pentru produse de export pentru acelaşi partener: - contractul sau dispoziţia scrisã a partenerului extern, din care sa rezulte denumirea produselor, cantitãţile şi agentul economic din ţara la care se face livrarea; - factura externa; - dovada încasãrii contravalorii mãrfii în valuta. Valoarea facturilor interne aferente bunurilor şi serviciilor exportate direct sau prin intermediari se determina pe baza preţurilor externe transformate în lei la cursul de referinta stabilit de Banca Nationala a României, valabil pentru ziua în care se emite factura externa. 2. Bunurile predate ca aport la capitalul social al altei societãţi comerciale nu se factureaza şi nu se includ în decontul de T.V.A.
Articolul 33 Diferenţele constatate la verificarea T.V.A. se plãtesc sau, dupã caz, se restituie în termenele prevãzute la art. 33 din ordonanta, pe baza actului de control întocmit. Sumele respective nu se includ în deconturile de T.V.A.
SOLUŢII privind T.V.A. aferentã unor operaţiuni specifice agriculturii 1. Operaţiunile efectuate de societãţile comerciale şi societãţile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi a <>Legii nr. 36/1991 pentru exploatarea terenurilor agricole aparţinînd persoanelor fizice cãrora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate se supun T.V.A., astfel: a) produsele agricole predate persoanelor fizice prevãzute la pct. 1 de mai sus nu reprezintã transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun T.V.A.; b) produsele reţinute de societãţile agricole pentru lucrãrile agricole pe care le-au efectuat se supun T.V.A. la vînzarea lor, ca atare sau sub forma prelucrata, cãtre alte persoane fizice sau juridice. În mod corespunzãtor se va proceda în situaţiile prevãzute la art. 2 pct. 2.2 din ordonanta; c) produsele aparţinînd persoanelor fizice prevãzute la pct. 1 de mai sus, care sînt valorificate la terţi prin intermediul societãţilor agricole menţionate la lit. b) de mai sus, nu se supun T.V.A., nu se reflecta în jurnalele şi în deconturile privind T.V.A. la societãţile agricole respective. 2. Lucrãrile agricole executate de societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura ("Agromec" şi alte societãţi) se supun T.V.A. în mod diferenţiat, în funcţie de beneficiar şi de forma de plata, astfel: 2.1. lucrãrile agricole executate cu plata în bani în favoarea producãtorilor agricoli, indiferent de forma de organizare, sînt supuse T.V.A. în condiţiile prevãzute în ordonanta; 2.2. lucrãrile agricole executate cu plata în natura în favoarea societãţilor agricole cu personalitate juridicã sînt impozabile şi se reflecta în documente, atît la prestator cît şi la beneficiar, ca operaţiuni distincte, astfel: a) societatea comercialã prestatoare de servicii factureaza valoarea lucrãrilor executate societãţilor agricole la data preluãrii produselor, aplicind tarifele negociate plus T.V.A. Exigibilitatea taxei colectate şi deductibile, aferentã lucrãrilor agricole executate, ia naştere, atît la prestator cît şi la beneficiar, la data preluãrii, respectiv predãrii, produselor prevãzute în contractele încheiate între pãrţi. Nu se admite facturarea esalonata a lucrãrilor în funcţie de data executãrii acestora; b) societatea agricolã factureaza produsele predate societãţilor comerciale prestatoare de servicii pentru lucrãrile executate, la preţurile negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate ia naştere la data întocmirii documentelor de predare-recepţie a produselor agricole sau, dupã caz, la data eliberãrii buletinului de analiza prin care se stabilesc parametrii de calitate în funcţie de care se stabileşte preţul; 2.3. lucrãrile executate cu plata în natura în favoarea producãtorilor agricoli individuali sau a asociaţiilor constituite în baza <>art. 2 din Legea nr. 36/1991 sînt considerate cheltuieli efectuate în contul produselor agricole ce urmeazã a fi reţinute dupã recoltare şi nu se supun T.V.A. Produsele reţinute de societãţile comerciale prestatoare de servicii în contul lucrãrilor agricole executate sînt supuse T.V.A. la data livrãrii cãtre Regia Autonomã "Romcereal" sau a vinzarii cãtre alte persoane fizice sau juridice, ca atare sau prelucrate în alte produse. Produsele utilizate în scopurile prevãzute la art. 2 pct. 2.2. din ordonanta sînt supuse T.V.A., iar obligaţia plãţii acesteia se determina potrivit prevederilor art. 11 lit. c) din ordonanta. 3. Avansurile acordate producãtorilor agricoli individuali şi asociaţiilor agricole, constituite în baza <>art. 2 din Legea nr. 36/1991 , de cãtre agenţii economici special mandatati de stat, conform art. 11 din Legea nr. 83/1993, intra în sfera de aplicare a T.V.A., astfel: 3.1. avansurile acordate direct producãtorilor agricoli, prevãzuţi la pct. 3 de mai sus, în bani sau în materii prime şi materiale, finanţate din creditele angajate prin agenţii economici special autorizaţi, nu se supun T.V.A., întrucît acestea reprezintã, pentru agenţii economici care le-au acordat, cheltuieli în contul produselor agricole pe care urmeazã a le primi la recoltare. Avansurile acordate în condiţiile legii se reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori"; 3.2.avansurile acordate producãtorilor agricoli prevãzuţi la pct. 3 alin. 1 de cãtre agenţii economici special mandatati de stat prin intermediul societãţilor comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura nu sînt supuse T.V.A. Agenţii economici special mandatati de stat reflecta în contabilitate avansurile acordate în condiţiile de mai sus, sub forma de bani, de materii prime şi de materiale, în contul prevãzut la pct. 3.1 alineatul ultim; 3.3. societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura evidenţiazã materiile prime şi materialele primite în contul avansurilor acordate producãtorilor agricoli de cãtre Regia Autonomã "Romcereal" sau alt agent economic mandatat de stat, în contul 8033 "Valori materiale primite în pãstrare sau custodie". Pe baza proceselor-verbale de recepţie a lucrãrilor agricole executate, se efectueazã scãderea din gestiune a materiilor prime şi materialelor consumate, prin creditarea contului menţionat mai sus. Societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura datoreazã T.V.A. pentru lucrãrile agricole consemnate în procesele-verbale de recepţie semnate de producãtorul agricol şi de reprezentantul agentului economic, care achitã în bani lucrãrile executate. Pe baza procesului-verbal de recepţie, prestatorul de servicii este obligat sa emita factura cãtre agentul economic special mandatat de stat, care achitã contravaloarea lucrãrilor executate şi T.V.A. aferentã. Aceasta factura nu se transmite şi nu se înregistreazã în evidentele producãtorilor agricoli. 4. Avansurile acordate în bani, în materii prime şi în materiale, direct producãtorilor agricoli - persoane juridice - de cãtre agenţii economici special mandatati de stat, în baza actelor normative menţionate la pct. 3 alin. 1 de mai sus, nu se supun T.V.A. şi se înregistreazã în contul 409 "Furnizori-debitori" şi, respectiv, în contul 419 "Clienţi-creditori", la unitatea primitoare. Dreptul de deducere a T.V.A. aferentã materiilor prime şi materialelor achiziţionate de cãtre agenţii economici special mandatati de stat şi folosite conform prevederilor actelor normative indicate la pct. 3 se exercita de cãtre cumpãrãtor în condiţiile prevãzute în prezenta decizie, referitoare la aplicarea art. 19 din ordonanta. Dupã recoltare, producãtorii agricoli - persoane juridice - factureaza produsele predate cãtre Regia Autonomã "Romcereal" sau cãtre alt agent economic special mandatat de stat, la preţurile negociate plus T.V.A. prevãzutã de lege şi regularizeazã diferenţa dintre valoarea totalã a facturii, inclusiv T.V.A., şi avansul primit, reflectat în contul 419 "Clienţi-creditori". 5. Operaţiunile rezultate din aplicarea <>Legii arendãrii nr. 16/1994 intra în sfera de aplicare a T.V.A., astfel: 5.1. arendaşul - persoana fizica - avînd calitatea de agricultor este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A e) din ordonanta; 5.2. arendaşul - persoana juridicã - este plãtitor de T.V.A., dacã din activitatea economicã, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizeazã venituri totale de peste 50 milioane lei; 5.3. arenda plãtitã în natura nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanta nici la arendaş nici la proprietar, uzufructuar sau alt deţinãtor legal de bunuri agricole; 5.4. arenda primitã în bani este scutitã de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanta. 6. Drepturile cuvenite persoanelor fizice cãrora le-a fost stabilitã calitatea de acţionar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, constind în produse agricole reprezentind echivalentul valoric a cel puţin 600 kg grîu STAS la hectar, conform Legii nr. 48/1994, nu sînt supuse T.V.A. Cînd plata drepturilor se face în natura, cu alte produse decît cele prevãzute de lege, operaţiunea se supune T.V.A. la furnizor, iar baza de impozitare se determina potrivit art. 13 lit. d) din ordonanta. 7. Livrãrile de îngrãşãminte chimice efectuate în baza Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli sînt supuse T.V.A. Unitãţile care distribuie îngrãşãminte chimice producãtorilor agricoli includ T.V.A. facturatã de furnizori în preţul de achiziţie al ingrasamintelor care se acoperã prin alocaţii bugetare. Acestor unitãţi nu li se aplica prevederile art. 2 pct. 2.2. din ordonanta pentru ingrasamintele predate cu titlu gratuit producãtorilor agricoli, iar operaţiunile respective nu se cuprind în decont.
ALTE PRECIZĂRI Potrivit <>art. 171 alin. (3) din Legea învãţãmîntului nr. 84/1995 , documentaţia tehnica şi materialele pentru construcţii destinate învãţãmîntului de stat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicaţii şi dotãri pentru procesul didactic sînt scutite de T.V.A. Întrucît prin lege nu se acorda în mod expres dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate în vederea realizãrii operaţiunilor de mai sus, furnizorii şi beneficiarii vor negocia preţuri în condiţii de scutire de T.V.A., respectiv prin includerea în acestea a T.V.A. aferentã aprovizionarilor. Se încadreazã în prevederile de mai sus numai bunurile destinate procesului didactic realizat de unitãţile şi instituţiile de învãţãmînt prevãzute în <>Legea nr. 84/1995 art. 18, 20, 21, 23, 29, 37, 41, 47, 48, 51, 55, 62, 66, 74, 97, 103, 108 şi 137. Operaţiunile reprezentind, din punct de vedere al T.V.A., prestãri de servicii (cu excepţia documentaţiilor tehnice) sînt supuse T.V.A. în cotele prevãzute de lege. ----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
