Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de "Poiana Ursului" - societate cooperativă de consum din Liteni, în Dosarul nr. 8.113/86/2013 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 102D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, nu este îngrădit accesul liber la justiţie, formularea cererii prin reprezentant este o condiţie pusă de legiuitor în conformitate cu dispoziţiile Legii fundamentale. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 964 din 12 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.113/86/2013, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de "Poiana Ursului" - societate cooperativă de consum din Liteni într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva hotărârii prin care s-a anulat acţiunea introdusă în temeiul prevederilor art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere dreptului său de acces la justiţie, deoarece stabileşte ca unic mijloc de dovadă a calităţii de reprezentant al unei persoane juridice de drept privat extrasul din registrul de publicitate în care este menţionată împuternicirea sancţionând cu nulitatea cererea de chemare în judecată semnată de o persoană care nu poate face dovada calităţii sale cu acest mijloc de probă. Or, dacă persoana juridică de drept privat nu poate efectua, sau a fost împiedicată de a efectua publicitatea mandatelor reprezentanţilor săi (astfel cum s-a întâmplat în prezenta cauză) fără ca acest fapt să-i fie imputabil, lipsa de publicitate a dovezii calităţii de reprezentant va conduce la soluţia respingerii acţiunii, ceea ce aduce atingere accesului său la justiţie. 6. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă, aşa cum acestea au fost interpretate de instanţa de fond, îngrădesc accesul liber la justiţie al autorului. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost invocat de autor şi reţinut de instanţa de judecată în dispozitivul actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În realitate, din motivarea excepţiei, rezultă că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 151 alin. (4) raportate la prevederile art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Codul de procedură civilă a fost republicat după data sesizării Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textele de lege criticate păstrându-şi numerotarea şi având următorul conţinut: - Art. 82 alin. (1) - Lipsa dovezii calităţii de reprezentant: "(1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată." - Art. 151 alin. (4) - Cererea formulată prin reprezentant: "(4) Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor." 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la obligaţia reprezentantului unei persoane juridice de drept privat de a dovedi împuternicirea sa, în ce priveşte orice cerere adresată instanţei de judecată, cu o copie de pe extrasul din registrul public în care aceasta este menţionată. Potrivit art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, când se constată lipsa acestei dovezi, instanţa are obligaţia de a da un termen scurt pentru depunerea sa, sub sancţiunea anulării cererii. Legiuitorul a reglementat obligaţia de a face dovada calităţii de reprezentant cu o copie de pe extrasul din registrul public în care este menţionată împuternicirea sa - în speţă Registrul comerţului - pentru a garanta dreptul la apărare al persoanei juridice de drept privat din perspectiva faptului că numai aceia care au fost desemnaţi în mod legal o pot reprezenta. Raţiunea legiuitorului a urmărit, de asemenea, asigurarea celerităţii în ce priveşte verificarea calităţii de reprezentant atât de către instanţa de judecată, cât şi de către celelalte părţi. 13. Referitor la regimul juridic al societăţii cooperative şi al obligaţiei acesteia de a solicita înregistrarea în Registrul comerţului a hotărârii prin care este desemnat administratorul, Curtea reţine că prin Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 20 mai 2014, este reglementat regimul juridic al acestui sector specific al economiei ce funcţionează prin societăţi cooperative şi alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial şi naţional. În prezenta cauză, reclamantul, autor al excepţiei, este o societate cooperativă de consum definită de art. 4 lit. b) din Legea nr. 1/2005 ca fiind o asociaţie de persoane fizice care desfăşoară în comun activităţi de aprovizionare a membrilor cooperatori şi a terţilor cu produse pe care le cumpără sau le produc şi activităţi de prestări de servicii către membrii lor cooperatori şi către terţi. Societatea cooperativă se constituie printr-un înscris sub semnătură privată, denumit "act constitutiv" ce cuprinde contractul de societate şi statutul, semnate de către toţi membrii fondatori. Membrii fondatori, administratorii sau persoanele împuternicite de aceştia trebuie să solicite, în termen de 15 zile de la data semnării actului constitutiv, înmatricularea societăţii cooperative în Registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea cooperativă, în vederea obţinerii certificatului unic de înregistrare [art. 14 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 1/2005]. După verificarea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin lege, directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoana ori persoanele desemnată/desemnate autorizează, prin rezoluţie, constituirea societăţii, efectuarea tuturor înregistrărilor în Registrul comerţului, a publicităţii, precum şi înregistrarea declaraţiilor-tip pe propria răspundere şi a datelor cuprinse în acestea [art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 30 decembrie 2009 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 84/2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17 mai 2010]. Societatea cooperativă este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul comerţului, iar obligaţiile sale sunt garantate cu patrimoniul [art. 25 alin. (1) din Legea nr. 1/2005]. 14. Cu privire la administrarea şi gestionarea societăţii cooperative, Curtea constată că acestea sunt asigurate de către administratorul unic sau consiliul de administraţie, pe bază de contract de administrare, iar desemnarea administratorului se face, iniţial, în actul constitutiv al societăţii cooperative [art. 16 alin. (1) lit. i) şi art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2005], iar ulterior constituirii, Adunarea generală (alcătuită din totalitatea membrilor cooperatori) poate înlocui preşedintele societăţii, administratorii şi cenzorii. Hotărârile adunării generale se depun în termen de 15 zile de la data adoptării, la Oficiul Registrului comerţului pentru a fi menţionate în Registrul comerţului şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a. Hotărârile adunării generale pot fi atacate în justiţie în termen de 15 zile de la data menţionării în Registrul comerţului, de oricare dintre membrii cooperatori care au luat parte la adunarea generală şi au votat împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală [art. 44 din Legea nr. 1/2005]. 15. Curtea reţine că, în prezenta cauză, cererea de chemare în judecată a fost formulată şi semnată, pentru "Poiana Ursului" - societate cooperativă de consum din Liteni de către doi membri cooperatori care deţinuseră calitatea de administrator până în anul 2009, moment anterior introducerii cererii. La data introducerii acţiunii, Adunarea generală a membrilor cooperatori alesese un administrator unic, dar unii dintre membri au formulat o cerere la Registrul comerţului prin care au solicitat să nu se publice Hotărârea Adunării generale în Monitorul Oficial al României, întrucât urmează să o atace în instanţă. În Registrul comerţului, la data soluţionării cauzei în primă instanţă, nu era menţionat niciun reprezentant cu mandat valabil al reclamantului. Or, Curtea observă că societăţile cooperative au obligaţia să ceară, în cursul exercitării activităţii lor, înscrierea în acelaşi Registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege [art. 1 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998] şi că menţiunile sunt opozabile terţilor de la data efectuării lor în Registru ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României sau în altă publicaţie, acolo unde legea dispune astfel. Totodată, persoana care are obligaţia de a cere o înregistrare nu poate opune terţilor actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceştia [art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 26/1990]. 16. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia critică modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) prin raportare la prevederile art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă de către instanţa ce a judecat fondul. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor ce au ca obiect legi sau ordonanţe ori dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare şi nu modul de interpretare şi aplicare a normelor legale la speţa dedusă judecăţii, care este de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu intră în sfera contenciosului constituţional. Aşa fiind, excepţia urmează a fi respinsă că inadmisibilă. 17. De altfel, acest aspect a fost reţinut şi de instanţa de recurs în opinia exprimată asupra excepţiei de neconstituţionalitate, instanţă care a casat hotărârea pronunţată de instanţa de fond şi a trimis cauza spre rejudecare, înlăturând sancţiunea anulării cererii dispusă în temeiul textelor de lege criticate şi aplicând norma generală, respectiv art. 1919 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia "Societatea este reprezentată prin administratorii cu drept de reprezentare sau, în lipsa numirii, prin oricare dintre asociaţi, dacă nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre aceştia". 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) raportate la prevederile art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de "Poiana Ursului" - societate cooperativă de consum din Liteni, în Dosarul nr. 8.113/86/2013 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
