Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 696 din 31 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 25 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicatã de Regia Autonomã de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Româniafilm" din Bucureşti, în Dosarul nr. 125/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibilã, în ceea ce priveşte prevederile art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006, şi ca neîntemeiatã, pentru celelalte prevederi legale criticate, sens în care invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 269/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 125/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. II pct. 1, pct. 2, pct. 5 şi pct. 9 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia", excepţie ridicatã de Regia Autonomã de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Româniafilm" din Bucureşti, într-o cauzã civilã având ca obiect o ordonanţã preşedinţialã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prin prevederile de lege criticate se instituie o modalitate sui-generis de trecere a unor categorii de bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor şi "sectoarelor municipiului Bucureşti", încãlcându-se astfel dispoziţiile art. 136 alin. (2) din Constituţie şi prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia.
Autorul excepţiei mai susţine cã prevederile art. II pct. 5 din legea atacatã încalcã principiul autonomiei locale, statuat de art. 120 alin. (1) din Constituţie, deoarece "consiliul local al unitãţii administrativ-teritoriale beneficiare este obligat sã îşi însuşeascã, prin hotãrâre, preluarea unui bun, în proprietate publicã, doar pe baza voinţei primarului şi a reprezentantului Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Româniafilm", exprimatã prin intermediul unui simplu protocol". Textele de lege criticate contravin şi principiului statuat de art. 136 alin. (4) din Constituţie, deoarece, cu toate cã, prin art. II pct. 1 din legea examinatã, sãlile şi grãdinile de spectacol cinematografic sunt trecute din domeniul privat al statului în domeniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale, iar prin pct. 9 al aceluiaşi articol se interzice autoritãţilor administraţiei publice locale trecerea imobilelor preluate în temeiul acestor prevederi legale din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autoritãţi, totuşi la pct. 11 se dispune cã autoritãţile administraţiei publice locale pot iniţia procedura de privatizare în favoarea titularului contractului de închiriere a respectivului imobil. Cu privire la bunurile mobile rezultate prin investiţiile contractantului, se aratã cã pct. 1 al art. II din Legea nr. 303/2008 naţionalizeazã bunurile mobile ale chiriaşilor prin trecerea lor din proprietatea privatã a statului în domeniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale.
Referitor la modalitatea de adoptare a legilor organice, autorul excepţiei aratã cã Legea nr. 303/2008 a fost adoptatã cu încãlcarea prevederilor constituţionale, deoarece art. II a fost introdus şi adoptat de Camera Deputaţilor dupã ce legea a fost dezbãtutã şi adoptatã de Senat, fãrã însã ca la adoptarea acesteia sã fi fost întrunit cvorumul necesar.
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã Regia Autonomã de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Româniafilm" susţine neconstituţionalitatea prevederilor criticate mai mult prin raportare la prevederile Legii nr. 213/1998 şi mai puţin sub aspectul contrarietãţii cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Astfel, aratã cã reglementarea criticatã nu contravine normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, sens în care referã asupra jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum reiese din încheierea de sesizare, prevederile art. II pct. 1, 2, 5 şi 9 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008.
Din examinarea succesiunii actelor normative în materie, precum şi a notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea constatã cã, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate asupra cãruia urmeazã a se pronunţa îl constituie prevederile art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 7/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 303/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008.
Textele legale criticate au urmãtorul conţinut:
"Art. II. - 1. La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sãlile şi grãdinile de spectacol cinematografic, prevãzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 328/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», împreunã cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orãşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz, şi în administrarea consiliilor locale respective.
2. Bunurile mobile aflate în inventarul sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. [...]
5. Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unitãţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de cãtre conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de cãtre consiliile locale respective prin hotãrâre. [...]
9. Prin derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se interzice autoritãţilor administraţiei publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autoritãţi administrativ-teritoriale.[...]
11. În cazul sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic care la data preluãrii fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzãrii de film cinematografic, autoritãţile administraţiei publice locale pot iniţia procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispoziţiilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţãrii şi dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dacã difuzarea de film cinematografic s-a fãcut constant şi au fost respectate toate clauzele contractuale.
12. În termen de maximum 30 de zile de la preluarea sãlilor şi grãdinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot sã notifice intenţia de cumpãrare consiliului local al autoritãţii administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacrã supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectãrii sale şi a legilor, ale art. 44 alin. (1) referitor la principiul garantãrii dreptului de proprietate privatã, ale art. 73 alin. (3) lit. m) conform cãrora regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii se reglementeazã prin lege organicã, ale art. 76 alin. (1) care prevãd cã "Legile organice [...] se adoptã cu votul majoritãţii membrilor fiecãrei Camere", ale art. 120 alin. (1) referitor la principiul autonomiei locale şi ale art. 136 - Proprietatea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate în cauza de faţã, şi cu o motivare identicã.
Astfel, prin Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010, Curtea a constatat, pentru argumentele acolo reţinute, cã prevederile art. II pct. 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 sunt neconstituţionale, în sensul cã aceste texte contravin dispoziţiilor art. 44, respectiv art. 136 alin. (4) din Constituţie, iar prevederile art. II pct. 2 din acelaşi act normativ sunt neconstituţionale în mãsura în care se referã la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sãlilor şi al grãdinilor de spectacol cinematografic.
Aşa fiind, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãruia "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale", excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 a devenit inadmisibilã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din acelaşi act normativ, prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat cã acestea sunt conforme cu Legea fundamentalã, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate cu un atare obiect este neîntemeiatã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicatã de Regia Autonomã de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Româniafilm" din Bucureşti, în Dosarul nr. 125/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
2. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
