Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 695 din 17 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 7 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de inculpatul Ordogh Csaba în Dosarul nr. 803/2005/P al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia egalitãţii în drepturi.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 mai 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 803/2005/P, Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Ordogh Csaba în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional deoarece limitele de pedeapsã prevãzute de acesta sunt mult mai mari decât limitele de pedeapsã reglementate de art. 194 din Codul penal, care reglementeazã infracţiunea de şantaj.
Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale ce consacrã egalitatea în drepturi.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã <>art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 nu creeazã un regim discriminatoriu între cetãţenii români atâta vreme cât se aplicã în mod egal tuturor persoanelor ce au calitatea prevãzutã de lege.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcã principiul constituţional al egalitãţii în drepturi.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, potrivit cãrora "Infracţiunea de şantaj, prevãzutã la art. 194 din Codul penal, în care este implicatã o persoanã dintre cele prevãzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani".
În motivarea excepţiei se invocã dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi, cuprinse în art. 16 din Legea fundamentalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Astfel, Curtea Constituţionalã a stabilit, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã principiul constituţional al egalitãţii nu are semnificaţia uniformitãţii, existând posibilitatea instituirii unor reglementãri juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justificã în mod raţional şi obiectiv. Or, <>Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specialã, derogatorie de la dreptul comun, care instituie mãsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplicã unei categorii de persoane clar circumstanţiate de legiuitor încã din primul articol al legii, respectiv:
"a) care exercitã o funcţie publicã, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autoritãţilor publice sau instituţiilor publice;
b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însãrcinare, în mãsura în care participã la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societãţilor comerciale, companiilor naţionale, societãţilor naţionale, unitãţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;
c) care exercitã atribuţii de control, potrivit legii;
d) care acordã asistenţã specializatã unitãţilor prevãzute la lit. a) şi b), în mãsura în care participã la luarea deciziilor sau le pot influenţa;
e) care, indiferent de calitatea lor, realizeazã, controleazã sau acordã asistenţã specializatã, în mãsura în care participã la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care antreneazã circulaţia de capital, operaţiuni de bancã, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurãri, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale;
f) care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politicã, într-un sindicat, într-o organizaţie patronalã ori într-o asociaţie fãrã scop lucrativ sau fundaţie;
g) alte persoane fizice decât cele prevãzute la lit. a)-f), în condiţiile prevãzute de lege."
Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmãrit de legiuitor prin dispoziţiile <>Legii nr. 78/2000 , justificã stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este şi incriminarea mai severã a infracţiunii de şantaj în care sunt implicate acestea. Aşa fiind şi întrucât textul de lege criticat se aplicã, fãrã privilegii sau discriminãri, în toate situaţiile ce implicã persoane dintre cele arãtate la art. 1 al legii, nu se poate susţine încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi.
Pentru considerentele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de inculpatul Ordogh Csaba în Dosarul nr. 803/2005/P al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
