Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 694 din 11 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 1 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, excepţie ridicatã de Grigore Palade în Dosarul nr. 358/121/2006 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 358/121/2006, Tribunalul Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, excepţie invocatã de Grigore Palade în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare atunci când excepteazã infractorii de la beneficiul graţierii în mod diferenţiat, în raport cu data sãvârşirii infracţiunii, deşi fiecare a sãvârşit infracţiuni de aceeaşi naturã şi la date anterioare intrãrii în vigoare a actului de clemenţã. Autorul excepţiei mai susţine cã discriminarea creatã prin textul de lege criticat i-a cauzat traume psihice, a determinat încãlcarea celor mai elementare drepturi fundamentale şi supunerea sa la torturã.
Tribunalul Galaţi - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã întrucât textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie de excludere a aplicãrii legii penale mai favorabile şi nici nu creeazã privilegii sau discriminãri pentru anumiţi cetãţeni aflaţi în situaţii identice.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã întrucât prevederile criticate nu sunt de naturã sã vinã în contradicţie cu niciunul dintre textele din Legea fundamentalã la care autorul excepţiei şi-a raportat critica de neconstituţionalitate. Invocã şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002.
Textul de lege ce face obiectul excepţiei are urmãtorul cuprins:
"(2) Nu beneficiazã de prevederile art. 1-3 cei cãrora li s-au aplicat pedepse sau mãsuri educative pentru urmãtoarele infracţiuni:
A. Infracţiuni reglementate de Codul penal: [... ]
12. furtul de autovehicule, precum şi furtul calificat, prevãzute în art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) şi g), alin. 2 şi 3 în redactarea anterioarã <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 207/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, în <>art. 209 alin. 1-4 în redactarea anterioarã Legii nr. 456/2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedurã penalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi în art. 209 alin. 2-4, în redactarea în vigoare."
Prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (2), potrivit cãrora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1), care consacrã principiul egalitãţii în drepturi, şi ale art. 20, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului. Se invocã, totodatã, prevederile art. 1 şi 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã obligaţia de a respecta drepturile omului, respectiv interzicerea torturii, precum şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, privind interzicerea generalã a discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea constatã cã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie este constantã, în sensul considerãrii dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni ca fiind constituţionale (<>Decizia nr. 88 din 27 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 10 aprilie 2003, <>Decizia nr. 341 din 16 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 17 octombrie 2003, şi <>Decizia nr. 364 din 30 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 22 noiembrie 2003).
În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, în considerentele deciziilor menţionate, Curtea a reţinut cã <>Legea nr. 543/2002 reprezintã un act de clemenţã, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constituţionale şi conform politicii penale a statului, aşa încât stabilirea prin acest act normativ a criteriilor de determinare a pedepselor care se graţiazã, precum şi a infracţiunilor pentru sãvârşirea cãrora nu se aplicã iertarea de pedeapsã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului. Curtea a mai reţinut cã, potrivit dispoziţiilor legale criticate, toţi infractorii aflaţi în aceeaşi situaţie beneficiazã ori sunt exceptaţi de la beneficiul graţierii, deopotrivã, în raport cu natura infracţiunii şi a conţinutului acesteia în formularea legalã în vigoare la data sãvârşirii infracţiunii. De asemenea, în ceea ce priveşte condamnaţii care au sãvârşit infracţiuni diferite sau chiar de aceeaşi naturã, dar în perioade diferite, când legea penalã a reglementat în redactãri diferite conţinutul infracţiunilor respective, aceştia se aflã, evident, în situaţii diferite, ceea ce permite şi instituirea unui tratament juridic diferenţiat, conform opţiunii libere a legiuitorului. Aşa fiind, susţinerea potrivit cãreia normele criticate ar încãlca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu poate fi primitã.
Referitor la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã, Curtea a reţinut cã normele criticate nu conţin nicio dispoziţie de excludere a aplicãrii de cãtre instanţa de judecatã a legii penale mai favorabile şi, prin urmare, nu contravin textului constituţional invocat.
Soluţia adoptatã şi considerentele deciziilor citate sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii prevederilor art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la interzicerea torturii, Curtea constatã cã nu au incidenţã în cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlãturarea unor mãsuri şi sancţiuni, excepţie ridicatã de Grigore Palade în Dosarul nr. 358/121/2006 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
