Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepţie ridicatã de Harasim Janil în Dosarul nr. 3.300/109/2008 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã partea Primãria Municipiului Piteşti a depus la dosar note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã.
În acest sens, aratã cã aspectele invocate de autorul excepţiei nu reprezintã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci privesc probleme de interpretare şi aplicare a reglementãrii criticate în cauza dedusã judecãţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.300/109/2008, Tribunalul Argeş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepţie ridicatã de Harasim Janil într-o cauzã având ca obiect Legea nr. 10/2001.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 696 din Codul civil "ar trebui interpretate, în contextul actual, în funcţie de raţiunea şi scopul legilor speciale de reparaţie, dat fiind cã raţionamentul pentru care nu s-a acceptat succesiunea în termenul prevãzut de dispoziţiile art. 700 din Codul civil şi implicit renunţarea la succesiune, înainte de intrarea în vigoare a legii de reparaţie pentru care se solicita fie reconstituirea, fie plata unor despãgubiri, a fost acela, unanim admis în doctrinã, referitor la faptul cã moştenirea nu era atractivã deoarece bunul nu se afla în patrimoniul defunctului".
Tribunalul Argeş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, dat fiind cã textul legal criticat nu conţine reglementãri care sã contravinã principiilor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private în mod egal, indiferent de titular.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 696 din Codul civil, care au urmãtorul conţinut: "Eredele ce renunţã este considerat cã n-a fost niciodatã erede."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 44 alin. (2) şi (3) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã, precum şi celor ale art. 1 intitulat "Protecţia proprietãţii" din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia susţine cã eredele renunţãtor nu poate beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece, conform art. 696 din Codul civil, acesta devine persoanã strãinã de moştenirea fostului proprietar. În acest context, precizeazã cã art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevede posibilitatea ca succesibilii care, dupã data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile ce fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a cãror restituire se solicitã în temeiul prezentei legi.
Prin Decizia nr. XI din 5 februarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 30 octombrie 2007, pronunţatã ca urmare a soluţionãrii unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat cã beneficiazã de dreptul de moştenire a proprietãţii, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moştenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevãzut de lege, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã instanţele judecãtoreşti aplicã aceastã decizie şi asupra prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, chiar dacã aceasta se referã doar la terenurile ce constituie obiectul Legii fondului funciar nr. 18/1991.
În aceste condiţii, Curtea constatã cã autorul excepţiei nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a reglementãrii criticate în cauza concretã dedusã judecãţii, aspect ce excedeazã atribuţiilor Curţii Constituţionale, fiind de competenţa de soluţionare a instanţelor judecãtoreşti.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepţie ridicatã de Harasim Janil în Dosarul nr. 3.300/109/2008 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
