Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorin Radu în Dosarul nr. 709/64/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 47D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptul că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus un memoriu, prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, întrucât autorul deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală din compararea acestuia cu art. 339 alin. (4) din acelaşi cod. Astfel, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, textul criticat este neconstituţional întrucât, pe de o parte, termenul "ulterior" folosit în cuprinsul acestui articol este mult prea vag, iar, pe de altă parte, pentru că dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală nu prevăd un termen similar celui reglementat la art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, adică un termen de 20 de zile în care procurorul ierarhic superior să poată dispune redeschiderea urmăririi penale, în ipoteza în care constată, ulterior clasării, că situaţia pe care s-a întemeiat clasarea nu există. Se arată, de asemenea, că susţinerile autorului excepţiei sunt neîntemeiate întrucât prevederile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt strâns legate de dreptul şi de obligaţia statului de a desfăşura urmărirea penală în sensul de a descoperi şi de a trage la răspundere penală pe cei care săvârşesc infracţiuni în interiorul termenului de prescripţie. Pentru acest motiv, dispoziţiile textului criticat au fost redactate în strânsă legătură cu art. 153 şi art. 156 din Codul penal, care reglementează prescripţia răspunderii penale, articole din care decurge dreptul procurorului ierarhic superior de a putea oricând, în interiorul termenului de prescripţie, să poată dispune infirmarea unei soluţii de clasare, atunci când constată, ulterior pronunţării ei, că împrejurarea pe care această soluţie s-a bazat nu există. Totodată, se susţine că, prin modul de reglementare a prescripţiei, legiuitorul a prevăzut suficiente garanţii, aşa încât nu poate fi reţinută încălcarea, prin textul criticat, a dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Se arată, în acest sens, că termenele de prescripţie sunt stabilite de lege, atât sub aspectul momentului în care acestea încep să curgă, cât şi sub aspectul duratei lor şi, nu în ultimul rând, din perspectiva cauzelor de întrerupere sau de suspendare a termenelor de prescripţie. Se conchide că prevederile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală nu contravin dispoziţiilor art. 16, art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât un astfel de demers al procurorului ierarhic superior este supus confirmării judecătorului de cameră preliminară, aspect ce constituie o altă garanţie a drepturilor fundamentale anterior menţionate. Pentru aceste motive, se solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, făcându-se trimitere la Decizia nr. 177 din 29 martie 2016. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea penală nr. 2/CCP din 8 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 709/64/2015, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorin Radu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, cerere prin care se solicită redeschiderea urmăririi penale cu privire la autorul excepţiei. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei. Se arată că termenul "ulterior" din cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală este foarte vag, dând posibilitatea organelor judiciare să dispună redeschiderea urmăririi penale oricând, până la data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Se susţine că un astfel de termen este disproporţionat prin raportare la cel de decădere, de 20 de zile, prevăzut la art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, în care persoanele care apreciază că, prin ordonanţa de clasare a procurorului de caz, le sunt vătămate interesele legitime pot formula plângere împotriva acestui act. Pentru aceste motive, se arată că părţile procesului penal care au interesul de a promova o astfel de plângere se află într-un dezavantaj procesual evident faţă de organele judiciare, textul criticat creând, în privinţa acestor două categorii de participanţi la procesul penal, o situaţie de dezechilibru juridic de natură a încălca atât principiul egalităţii în drepturi, cât şi principiul egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil. Se susţine, totodată, încălcarea, prin dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, a prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2), ce reglementează înfăptuirea justiţiei. 7. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală arată că textul criticat este constituţional, nefiind de natură a încălca dispoziţiile Legii fundamentale invocate de autorul excepţiei. Se susţine că lipsa reglementării unui termen în care procurorul ierarhic superior să poată solicita infirmarea soluţiei de clasare dispuse de procurorul de caz nu contravine dreptului la un proces echitabil şi nici dreptului la apărare. Se mai precizează faptul că acest drept al procurorului ierarhic superior de a dispune redeschiderea urmăririi penale, conform art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, constituie o aplicaţie a principiului constituţional al controlului ierarhic, ce stă la baza activităţii procurorilor, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţie. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 496 din 23 iunie 2015, paragrafele 16-25. Se susţine că textul criticat asigură realizarea scopului procesului penal, prevăzut la art. 1 din Codul de procedură penală, precum şi aflarea adevărului, principiu reglementat la art. 5 alin. (1) din acelaşi cod. Este subliniat faptul că dreptul organelor judiciare de a proceda la redeschiderea urmăririi penale subzistă până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 10. Avocatul Poporului susţine că textul criticat este constituţional. Se susţine că acesta nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. Referitor la pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, se arată că, potrivit art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, aspect ce constituie o garanţie procesuală a drepturilor fundamentale invocate în prezenta cauză. Totodată, se face trimitere la Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător". 14. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 177 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, a respins, ca neîntemeiată, prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală. 16. Prin decizia anterior menţionată, paragrafele 15-21, Curtea a constatat că lipsa prevederii în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală a unui termen legal în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale echivalează cu dreptul organelor judiciare de a proceda la reluarea urmăririi penale, prin redeschiderea acesteia, până la împlinirea termenului legal de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile săvârşite. În acest sens, dispoziţiile art. 153 alin. (1) din Codul penal prevăd că prescripţia înlătură răspunderea penală. Prin urmare, scopul instituţiei prescripţiei răspunderii penale constă în înlăturarea răspunderii penale, prin stingerea dreptului statului de a sancţiona şi a obligaţiei infractorului de a suporta consecinţele infracţiunii comise, după trecerea unui anumit interval de timp, prevăzut de lege, de la data săvârşirii faptei, indiferent dacă infracţiunea a fost sau nu descoperită ori infractorul identificat. Prin dispoziţiile art. 154 din Codul penal, legiuitorul a stabilit, în mod expres, atât durata termenelor de prescripţie, cât şi data la care acestea încep să curgă. Totodată, referitor la prescripţia răspunderii penale, legiuitorul a prevăzut la art. 155 din Codul penal întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale. Potrivit alin. (1) al articolului anterior referit, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. De asemenea, art. 155 alin. (5) din Codul penal prevede că admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale. 17. Având în vedere modul de reglementare a prescripţiei răspunderii penale, Curtea a reţinut că dreptul organelor judiciare de a relua urmărirea penală, prin redeschiderea acesteia, conform art. 335 din Codul de procedură penală, apare ca fiind consecinţa juridică a acestei instituţii, respectiv consecinţa dreptului statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni în termenele de prescripţie stabilite prin lege. 18. Prin urmare, Curtea a constatat că aceste termene sunt, în mod expres, determinate de către legiuitor, atât sub aspectul întinderii, cât şi sub aspectul momentului la care încep să curgă, motiv pentru care nu se poate susţine că legea procesual penală este lipsită de claritate, precizie sau previzibilitate sub aspectul intervalului de timp în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale şi nici că redeschiderea urmăririi penale se poate face sine die, creând o stare de incertitudine pentru autorul faptelor prevăzute de legea penală. De altfel, dispoziţiile art. 335 alin. (1)-(3) şi (5) din Codul de procedură penală prevăd că redeschiderea urmăririi penale se face în următoarele situaţii: dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea [art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală], în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi, din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea [art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală], când constată că suspectul sau inculpatul nu şi-a îndeplinit cu rea-credinţă obligaţiile stabilite conform art. 318 alin. (3) din Codul de procedură penală [art. 335 alin. (3) din Codul de procedură penală] şi în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală, atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluţiei şi a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale [art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală]. Astfel reglementate, motivele de redeschidere a urmăririi penale nu reprezintă altceva decât cauze de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, ele reprezentând o aplicare directă a dispoziţiilor art. 155 din Codul penal. 19. Prin urmare, Curtea a reţinut că instituţia redeschiderii urmăririi penale, sub aspectul termenelor în care ea poate fi dispusă este, în mod corect, corelată de către legiuitor cu instituţia prescripţiei răspunderii penale, fiind o consecinţă directă a acesteia. 20. Aşa fiind, Curtea a constatat că susţinerile autorilor excepţiei - potrivit cărora instituirea în privinţa redeschiderii urmăririi penale a unui termen, în care organele judiciare se pot prevala de acest drept, egal cu timpul rămas între data ordonanţei de clasare şi împlinirea termenului prescripţiei răspunderii penale, ar echivala cu crearea unei situaţii de incertitudine pentru persoana achitată şi cu instituirea, în favoarea organelor judiciare, a unui termen sine die în care pot proceda la redeschiderea urmăririi penale, favorabil comiterii unor abuzuri judiciare - apar ca fiind nejustificate. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 335 din Codul de procedură penală, redeschiderea urmăririi penale nu se face în mod arbitrar de către organele judiciare, ci doar în condiţiile expres reglementate la art. 335 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală. 21. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută încălcarea, prin dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie. 22. Totodată, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală reprezintă opţiunea legiuitorului, în acord cu politica sa penală, şi au fost reglementate cu respectarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie şi în marja de apreciere prevăzută de acestea. 23. În fine, Curtea a constatat că, spre deosebire de reglementarea anterioară, instituţia redeschiderii urmăririi penale nu mai este prerogativa exclusivă a procurorului, ci, în trei dintre cele patru situaţii prevăzute la art. 335 din Codul de procedură penală, este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară care, cu această ocazie, verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Această nouă abordare a legiuitorului are ca scop punerea instituţiei redeschiderii urmăririi penale în acord cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 24. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că termenul "ulterior" din cuprinsul textului criticat nu este lipsit de precizie şi previzibilitate, vizând, de fapt, intervalul de timp care începe să curgă de la momentul dispunerii de către procurorul ierarhic inferior a soluţiei de clasare până la data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, acest aspect reprezentând o aplicare a principiului aflării adevărului, prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. 25. În ceea ce priveşte termenul de 20 de zile, de decădere din dreptul de a formula plângere împotriva ordonanţei de clasare, prevăzut la art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, acesta este un termen procedural de natură diferită de cea a termenului mai sus analizat, reglementat în scopul protejării unor interese individuale, respectiv a intereselor procesuale ale persoanelor care se consideră lezate de soluţia de clasare pronunţată. Reglementarea acestui termen reprezintă o garanţie a dreptului acestora de a beneficia de un proces echitabil. Titularii dreptului de a formula plângere, conform art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu se află, însă, în aceeaşi situaţie juridică cu cea a procurorului ierarhic superior celui care dispune soluţia clasării şi care, constatând că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat această soluţie, dispune redeschiderea urmăririi penale. 26. Pentru aceste motive, Curtea constată că nu poate fi reţinută discriminarea persoanelor interesate să promoveze plângere împotriva ordonanţei de clasare, potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, în raport cu procurorul ierarhic superior care dispune redeschiderea urmăririi penale, conform prevederilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât aceste două categorii de titulari de drepturi procesuale se află în situaţii juridice diferite, determinate de rolul diferit pe care îl au în cadrul procesului penal. 27. Aşa fiind, nu poate fi reţinută nici încălcarea, prin textul criticat, a principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie, reglementarea celor două termene comparate de autorul excepţiei neafectând echilibrul procesual dintre acuzare şi apărare în cadrul procesului penal. 28. Referitor la pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, a prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2), Curtea reţine că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât reglementează unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei, şi nu etapa urmăririi penale. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sorin Radu în Dosarul nr. 709/64/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
