Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 688 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 28 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Laurenţia Maria Grosu în Dosarul nr. 306/102/2007 al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 821D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , excepţie ridicatã de Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ în Dosarul nr. 3.580/110/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 522D/2008 şi nr. 821D/2008 este similar, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 821D/2008 la Dosarul nr. 522D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 306/102/2007, Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicatã de Laurenţia Maria Grosu cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Încheierii din 23 octombrie 2007, pronunţatã de Tribunalul Mureş în Dosarul nr. 306/102/2007, încheiere prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^4 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã.
Prin Încheierea din 27 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 3.580/110/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicatã de Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Încheierii din 10 decembrie 2007, pronunţatã de Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.580/110/2007, încheiere prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 91 alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , care prevãd o serie de cauze de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate ce trebuie verificate de instanţa judecãtoreascã în faţa cãreia s-a ridicat excepţia, încalcã prevederile constituţionale care reglementeazã atribuţiile Curţii Constituţionale, principiul egalitãţii în drepturi şi accesul liber la justiţie. În acest sens, aratã cã pentru apãrarea efectivã a drepturilor şi libertãţilor fundamentale trebuie sã existe pentru orice persoanã posibilitatea de a se adresa instanţei, implicit Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 conferã nepermis instanţelor de judecatã competenţa de a aprecia dacã excepţia de neconstituţionalitate este admisibilã sau inadmisibilã, atribut esenţial al Curţii Constituţionale. De asemenea, aratã cã termenele prevãzute de textul de lege criticat sunt prea scurte, astfel cã nu este respectatã cerinţa unui termen rezonabil.
Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie aratã cã "împãrtãşeşte argumentele aduse în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã cã <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În acest sens, aratã cã este firesc ca aprecierea aplicabilitãţii în cauzã a unor texte legale sã revinã instanţei care judecã procesul respectiv, iar nu Curţii Constituţionale, a cãrei competenţã se referã exclusiv la aprecierea conformitãţii actelor normative inferioare cu Legea fundamentalã. În plus, încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este supusã unei cãi de atac în sistemul instanţelor de judecatã, ceea ce conferã pãrţii care a invocat excepţia o garanţie în plus pentru accesul liber la justiţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, invocã cele statuate de Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 607/2005 şi <>Decizia nr. 35/2006 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, dispoziţii potrivit cãrora "(1) Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepţia poate fi ridicatã la cererea uneia dintre pãrţi sau, din oficiu, de cãtre instanţa de judecatã ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicatã de procuror în faţa instanţei de judecatã, în cauzele la care participã.
(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale. [...]
(6) Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Autorii excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte constituţionale: art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat; art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri; art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil; art. 142 alin. (1) care consacrã rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei; art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotãrî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aspectele invocate de autorul excepţiei au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional. Astfel, printr-o serie de decizii, aşa cum este şi <>Decizia nr. 1.113 din 27 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 20 decembrie 2007, Curtea a statuat cã textele de lege care prevãd posibilitatea instanţelor de a respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate "sunt norme de procedurã pe care instanţa care a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate este obligatã sã le aplice în vederea selectãrii doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã. Aceastã procedurã nu face însã posibilã respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de cãtre instanţa judecãtoreascã, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale. Instanţa de judecatã are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de pãrţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii".
În ceea ce priveşte condiţiile pe care o excepţie de neconstituţionalitate trebuie sã le îndeplineascã pentru a fi admisibilã, Curtea observã cã acestea sunt strict prevãzute de lege, astfel cã instanţa de judecatã nu poate respinge ca inadmisibilã excepţia pentru alte motive decât cele limitativ enumerate de <>art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 . În acest sens trebuie interpretat şi rolul instanţei de a se pronunţa asupra oportunitãţii sesizãrii instanţei de contencios constituţional.
De asemenea, Curtea apreciazã cã nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, în exercitarea rolului sãu de filtru, instanţa nu poate respinge excepţia de neconstituţionalitate pe motive ce ţin de temeinicia sau netemeinicia acesteia, suprapunându-se astfel competenţei instanţei de contencios constituţional, ci doar cu privire la motive ce ţin strict de îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate. În plus, în anumite situaţii instanţa este cea mai în mãsurã sã aprecieze asupra condiţiilor de admisibilitate, aşa cum este legãtura care trebuie sã existe între textele de lege criticate şi fondul cauzei.
În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la respectarea cerinţei termenului rezonabil, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 922 din 18 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 3 decembrie 2007, a statuat deja cã "natura imperativã a termenului de 48 de ore în cadrul cãruia partea interesatã poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanţa de judecatã a respins ca inadmisibilã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate are menirea de a da expresie principiului celeritãţii şi al soluţionãrii cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului cã excepţia de neconstituţionalitate reprezintã un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleaşi raţiuni legiuitorul a instituit şi regulile speciale de procedurã referitoare atât la exercitarea recursului ca singurã cale de atac împotriva încheierii instanţei de judecatã, cât şi la soluţionarea recursului în termen de 3 zile, fãrã ca prin aceasta sã se poatã susţine încãlcarea dreptului de acces la instanţã sau la folosirea cãilor de atac".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Laurenţia Maria Grosu în Dosarul nr. 306/102/2007 al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie şi de Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ în Dosarul nr. 3.580/110/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
