Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 686 din 31 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) lit. f) si art. 74 alin. (2), (3), (5) si (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 26 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Teodor-Ciprian Roman în Dosarul nr. 4.911/245/2010 al Judecãtoriei Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.911/245/2010, Judecãtoria Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Excepţia a fost ridicatã de Teodor-Ciprian Roman cu ocazia soluţionãrii contestaţiei împotriva unei încheieri a judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã art. 71 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 275/2006 înfrânge dispoziţiile constituţionale privind interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane ori degradante, viaţa intimã, familialã şi privatã, precum şi condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, întrucât persoana condamnatã cãreia i se aplicã sancţiunea disciplinarã a izolãrii nu poate primi vizita familiei şi se aflã în imposibilitate de a munci pentru a procura cele necesare corespondenţei, fiind astfel supusã unui tratament inuman, care nu poate fi justificat din raţiuni de securitate. De asemenea, considerã cã art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 încalcã dreptul la apãrare, deoarece, pe de o parte, procedura desfãşuratã în faţa judecãtorului delegat nu prezintã toate garanţiile specifice procesului penal, astfel cã asistenţa juridicã a persoanei condamnate are caracter facultativ, şi nu obligatoriu, iar ascultarea martorilor propuşi de condamnat este lãsatã la aprecierea judecãtorului delegat, iar, pe de altã parte, persoana condamnatã sancţionatã disciplinar este lipsitã de dreptul de a ataca hotãrârea instanţei de judecatã.
Judecãtoria Iaşi - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 71 alin. (1) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006. Din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însã cã aceasta priveşte de fapt dispoziţiile art. 71 alin. (1) lit. f) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra acestor prevederi de lege. Art. 74 alin. (5) din Legea nr. 275/2006 a fost modificat, ulterior sesizãrii instanţei de contencios constituţional, prin Legea nr. 83/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 19 mai 2010, cu menţinerea însã a soluţiei legislative atacate. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 71 alin. (1) lit. f): "(1) Sancţiunile care pot fi aplicate în cazul sãvârşirii abaterilor disciplinare sunt: [...] f) izolarea pentru maximum 10 zile.";
- Art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8): "(2) Persoana condamnatã este ascultatã la locul de deţinere, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii.
(3) Judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricãrei alte persoane, în vederea aflãrii adevãrului.
[...] (5) Împotriva încheierii judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnatã şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecãtoria în a cãrei circumscripţie se aflã penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.
[...] (8) Hotãrârea judecãtoriei este definitivã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (2) privind interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane ori degradante, ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã şi ale art. 53 referitoare la condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi a prevederilor art. 3 referitoare la interzicerea torturii şi ale art. 6 pct. 3 lit. c) privind dreptul la apãrare din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 26 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.035 din 13 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, reţinând cã dispoziţiile de lege criticate reglementeazã o serie de sancţiuni disciplinare în cazul sãvârşirii unor abateri de cãtre persoanele condamnate şi nu sunt de naturã sã aducã atingere, în vreun mod, prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. De altfel, legiuitorul a prevãzut, chiar în cuprinsul art. 71 din Legea nr. 275/2006, o serie de garanţii pentru persoana sancţionatã disciplinar, alin. (3) al acestui articol stabilind cã "aplicarea sancţiunilor disciplinare nu poate îngrãdi dreptul la apãrare, dreptul de petiţionare, dreptul la corespondenţã, dreptul la asistenţã medicalã, dreptul la hranã, dreptul la luminã şi dreptul la plimbarea zilnicã".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin decizia mai sus menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele arãtate, prevederile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 nu aduc atingere nici dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 53 din Constituţie, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care existã o restrângere a exercitãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arãtat anterior, nu poate fi reţinutã.
De asemenea, Curtea s-a mai pronunţat şi asupra dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 275/2006 prin raportare la prevederile art. 24 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 462 din 15 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, Curtea, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, a statuat cã prevederile de lege criticate se circumscriu celei de-a treia faze a procesului penal, şi anume fazei de executare. Prin urmare, cadrul general de reglementare vizeazã o activitate ulterioarã fazei de judecatã în care s-a stabilit deja existenţa vinovãţiei în materie penalã. Aşa fiind, aspectele criticate de autorul excepţiei excedeazã procedurii penale speciale care guverneazã numai fazele de urmãrire penalã şi de judecatã, deoarece situaţia juridicã a condamnatului nu este identicã cu cea a fãptuitorului, învinuitului ori cu cea a inculpatului. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului prin Decizia din 23 septembrie 2004, pronunţatã în Cauza Pilla contra Italiei, când a decis cã, în mãsura în care cererile reclamantului se referã la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil este inaplicabil unei proceduri ce priveşte executarea unei pedepse. În plus, niciuna dintre prevederile contestate de autor nu suprimã dreptul la apãrare, în sensul consfinţit de art. 24 din Legea fundamentalã. Astfel, nimic nu îl opreşte pe condamnat sã îşi angajeze un avocat pe tot cursul procesului ce vizeazã aspecte referitoare la executarea pedepsei. Împrejurarea cã acesta este privat de libertate, ca urmare a unei condamnãri definitive, nu este de naturã a atrage aplicabilitatea dispoziţiilor legale referitoare la asistenţa juridicã obligatorie.
În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 827 din 2 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 25 octombrie 2007, şi Decizia nr. 1.077 din 16 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010.
Deoarece nu au apãrut elemente noi, care sã impunã reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. f) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Teodor-Ciprian Roman în Dosarul nr. 4.911/245/2010 al Judecãtoriei Iaşi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
