Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Lengyel Gergo Attila în Dosarul nr. 3.174/255/2014 al Judecătoriei Marghita şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 375D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.174/255/2015, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Lengyel Gergo Attila într-o cauză penală aflată în procedura camerei preliminare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece creează situaţii defavorabile persoanelor condamnate după cum acestea au primit anterior o pedeapsă cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere. Totodată, este afectat şi principiul aplicării globale a legii penale mai favorabile astfel consacrat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 265 din 6 mai 2014, impunând efectiv în speţa dedusă judecăţii aplicarea legii defavorabile referitoare la revocarea suspendării (potrivit vechiului Cod penal) după ce pentru încadrarea juridică se aplică legea mai favorabilă (noul Cod penal). 6. Judecătoria Marghita opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, presupunându-se că, pentru fapta comisă (faptele comise) în interiorul termenului de încercare, ambilor inculpaţi li s-ar aplica pedeapsa amenzii penale, pentru cel condamnat cu suspendarea condiţionată este obligatorie revocarea suspendării, în timp ce pentru cel condamnat cu suspendarea executării sub supraveghere nu este obligatorie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conţinut: "(2) Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969." 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în fapt, prin Sentinţa penală nr. 71 din 18 ianuarie 2013, autorul excepţiei a fost condamnat la pedeapsa de 7 luni închisoare cu aplicarea art. 81 din Codul penal din 1969, respectiv cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, întrucât a săvârşit infracţiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice. Totodată a fost luată măsura anulării permisului de conducere şi s-a stabilit termenul de încercare de 2 ani şi 7 luni. Cu toate acestea, deşi avea permisul de conducere anulat, la data de 18 mai 2013 autorul excepţiei a condus din nou un autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice având o îmbibaţie de 1,50 gr.%, formându-se Dosarul penal nr. 738/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, în care la data de 16 decembrie 2014 a fost emis rechizitoriul. Aflându-se în procedura camerei preliminare, Lengyel Gergo Attila a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 13. Cu privire la criticile formulate Curtea constată că prin Decizia nr. 648 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2015, a statuat că situaţia tranzitorie în care se află şi autorul excepţiei din prezenta cauză este reglementată de art. 15 din Legea nr. 187/2012. Potrivit art. 81 alin. 1 din Codul penal din 1969, instanţa putea dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă erau întrunite anumite condiţii prevăzute de lege. Durata suspendării condiţionate a executării pedepsei constituia termen de încercare pentru condamnat şi se compunea din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adăuga un interval de timp de 2 ani. Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat săvârşea din nou o infracţiune, pentru care se pronunţa o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, potrivit art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, instanţa revoca suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopea cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune. La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplica sporul prevăzut de lege pentru recidivă. 14. Aşa fiind, Curtea a constatat că instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu se mai regăseşte în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Având în vedere că instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu a mai fost preluată în noua reglementare, iar această instituţie priveşte modul de executare a pedepsei, Curtea a apreciat că, din perspectiva aplicării legii penale în timp, este justificat ca regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, precum şi motivele care pot duce la revocarea măsurii să fie supuse legii în vigoare de la momentul aplicării acesteia. 15. Cât priveşte critica referitoare la crearea unui regim discriminatoriu între persoanele a căror pedeapsă a fost suspendată condiţionat şi persoanele a căror pedeapsă a fost suspendată sub supraveghere, Curtea constată că o problemă similară a fost analizată prin Decizia nr. 221 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 15 iunie 2015, paragrafele 16, 17, ocazie cu care s-a reţinut că, fiind în prezenţa unor instituţii juridice diferite, şi regimul juridic diferit reglementat de către legiuitor este justificat. În aceste condiţii, diferenţa de tratament juridic aplicabilă persoanelor aflate în ipoteza celor două norme legale este justificată tocmai de faptul că acestea nu se află în situaţii juridice similare. 16. Distinct de aceste argumente care îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, Curtea mai constată că în ce priveşte principiul egalităţii, în mod constant, în jurisprudenţa sa, a statuat că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional. Această soluţie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferenţă de tratament, făcută de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, trebuie să-şi găsească o justificare obiectivă şi rezonabilă. În cauza de faţă, persoanele nu se regăsesc în situaţii identice (unele persoane au fost condamnate cu suspendarea condiţionată a aplicării pedepsei, iar altele cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), astfel că se justifică în mod obiectiv şi rezonabil tratamentul juridic neomogen la care se referă autorul excepţiei, principiul egalităţii în faţa legii presupunând instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Aceleaşi raţiuni sunt valabile şi în ce priveşte raportarea aceloraşi critici la dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (2). 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lengyel Gergo Attila în Dosarul nr. 3.174/255/2014 al Judecătoriei Marghita şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Marghita şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
