Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Definitiva prin nerecurare.
Ioan Muraru - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constata:
În fata Judecãtoriei Petrosani s-a invocat, de cãtre Societatea Comercialã "Conpet" - S.A. Petrosani, excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , a <>art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 şi a <>art. 22 şi 51 din Legea nr. 5/1973 în mai multe dosare aflate pe rolul acestei instanţe (nr. 5724/1993, nr. 2712/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 şi nr. 2714/1993), motivind ca acestea contravin dispoziţiilor art. 41 din Constituţie.
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã prin încheierile pronunţate la termenele din 14 ianuarie 1994, 16 februarie 1994, 23 februarie 1994 şi 6 aprilie 1994, formindu-se dosarele cu numerele: 20C/1994, 25C/1994, 26C/1994, 27C/1994 28C/1994, 31C/1994, 32C/1994, 33C/1994, 34C/1994, 35C/1994, 36C/1994 şi 42C/1994. Deoarece instanta nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţiile invocate, conform art. 12 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale s-a solicitat completare încheierii de sesizare şi trimiterea dosarelor în care s-au invocat excepţiile. Judecãtoria Petrosani apreciazã ca articolele a cãror neconstituţionalitate se invoca sînt în spiritul normelor cuprinse în Constituţie, care ocrotesc proprietatea în România.
În vederea soluţionãrii exceptiei, Curtea Constituţionalã a solicitat, în baza <>art. 24 din Legea nr. 47/1992 , puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu poate fi admisã deoarece aceste prevederi nu contravin art. 41 din Constituţie. În susţinerea acestui punct de vedere se arata ca, urmãrind evoluţia reglementãrilor legale în materie, în inlantuirea lor logica, rezulta opţiunea constanta a puterii legiuitoare de a crea prin lege posibilitatea ca oricare chiriaş al unei locuinţe construite din fondurile statului ori din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat sa devinã proprietar al locuinţei respective, prin cumpãrare, în condiţiile în care, potrivit <>Legii nr. 15/1990 , întreprinderile transformate în societãţi comerciale sau regii autonome au devenit proprietare ale locuinţelor construite din fondurile proprii.
Senatul apreciazã ca prevederile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 sînt constituţionale şi, în consecinta, excepţia este vadit neîntemeiatã.
Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
Avînd în vedere ca prin raportul întocmit în cauza s-a propus conexarea excepţiilor întrucît ele privesc aceleaşi dispoziţii legale şi pentru o mai buna administrare a justiţiei, în şedinţa din 14 iunie 1994 Curtea a dispus conexarea, urmînd a se pronunţa asupra tuturor excepţiilor prin decizia de fata.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
examinînd dosarele nr. 5724/1993, nr. 2172/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 şi nr. 2714/1993, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , ale art. 1 din Decretul - lege nr. 61/1990 şi ale <>art. 22 şi 51 din Legea nr. 5/1973 , prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , precum şi dispoziţiile art. 41, art. 43, art. 134 şi ale art. 145 din Constituţie, retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta sa se pronunţe asupra tuturor excepţiilor invocate.
Prin <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vînzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat s-a stabilit ca "Locuintele construite din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, pînã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, altele decît locuintele de intervenţie, vor fi vîndute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau în rate a preţului, în condiţiile <>Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi.
Art. 1 alin. 2 se aplica în mod corespunzãtor. Beneficiazã de prevederile alin. 1 şi chiriaşii care nu sînt angajaţii unitãţilor proprietare.
Evaluarea şi vînzarea locuinţelor prevãzute la alin. 1, conform <>Decretului-lege nr. 61/1990 şi prezentei legi, se fac de cãtre unitãţile proprietare sau de cãtre unitãţile specializate în vînzarea locuinţelor, pe baza de contract de prestãri de servicii, cu un comision de 1% calculat la preţul de vînzare.
Prin locuinţe de intervenţie de înţelege locuintele situate în incinta unitãţilor economice sau bugetare de stat, cît şi cele legate nemijlocit de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupa".
Cu privire la dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 10/1994, rãmasã definitiva prin nerecurare şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, constatind ca dispoziţiile sale sînt constituţionale. În acelaşi sens sînt şi deciziile nr. 26, nr. 27 şi nr. 28 din 23 martie 1994, rãmase, de asemenea, definitive prin nerecurare şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 6 iunie 1994.
Constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 s-a motivat în deciziile nominalizare prin aceea ca:
- art. 41 din Constituţie da legii posibilitatea de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. Astfel, deşi în proprietatea societãţilor comerciale sau a regiilor autonome au intrat şi locuintele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptãrii Constituţiei, a opţiunii ca fiecare chiriaş din asemenea locuinţe sa devinã proprietar nu poate fi privitã decît numai ca o limita stabilitã de lege (art. 41 din Constituţie) a dreptului de proprietate exercitat de societatea comercialã în al carei patrimoniu se afla locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderii, asa cum de altfel tot o limita este şi exceptarea de la vînzare a locuinţelor de intervenţie;
- se asigura chiriaşilor dreptul şi prioritatea la cumpãrarea locuinţelor, dind astfel expresie dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituţie cu privire la obligaţia statului de a crea condiţii necesare pentru creşterea calitãţii vieţii şi mai ales de a lua mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de natura sa asigure cetãţenilor un nivel de trai decent;
- este o norma de justiţie socialã şi economicã, dind posibilitatea chiriaşilor sa cumpere locuintele la construirea cãrora au contribuit direct sau indirect, în vechiul sistem statal juridic. Ca atare, dispoziţiile sale sînt nu numai conforme literei şi spiritului art. 41 şi art. 135 din Constituţie, ci şi legitimate din punct de vedere economic, social şi moral.
În strinsa legatura cu <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 este şi <>art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 , care prevede ca "Întreprinderile pentru vînzarea locuinţelor şi oficiile specializate pot vinde cãtre populaţie locuintele construite din fondurile statului, în condiţiile prezentului decret-lege". În <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 se prevede ca vînzarea se poate face şi de cãtre unitãţile proprietate. Nici unul dintre aceste texte nu este neconstitutional, din moment ce stabilesc doar unitãţile prin care se poate face vînzarea locuinţelor construite din fondurile statului.
În legatura cu <>art. 22 din Legea nr. 5/1973 , trebuie reţinut conţinutul sau, în sensul ca "În caz de divorţ, dacã sotii nu au convenit altfel, beneficiarul contractului privitor la locuinta foloseşte soţului cãruia i s-au dat în îngrijire copii, iar în cazul cînd nu sînt copii, soţului care a obţinut divorţul.
În toate celelalte situaţii, instanta care pronunţa divorţul va hotãrî care dintre soţi va avea beneficiul contractului privitor la locuinta". Curtea constata ca acest articol de lege nu are legatura cu soluţionarea cauzei. De altfel, prin Decizia nr. 69/1993, rãmasã definitiva prin nerecurare şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994, Curtea Constituţionalã a constatat ca dispoziţiile acestui text sînt constituţionale.
Cît priveşte art. 51 din Legea nr.5/1973, acesta stabileşte modul în care pot fi închiriate suprafeţele locative din clãdirile proprietate de stat aflate în administrarea întreprinderilor şi a organizaţiilor economice de stat. Faptul ca legea determina condiţiile în care se face închirierea nu poate fi considerat ca vine în contradictie cu prevederile art. 41 din Constituţie, deoarece textul dispune în alin. 1 ca legea stabileşte conţinutul şi limitele dreptului de proprietate.
Deoarece cu privire la <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 şi la <>art. 22 din Legea nr. 5/1973 Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în sensul ca sînt constituţionale, iar motivarea data în deciziile Curţii este pe deplin valabilã şi în cauzele de fata, şi din moment ce de la rãmînerea lor definitiva nu a intervenit nici un element nou şi deci Curtea nu are motive sa se îndepãrteze de la practica sa, precum şi datoritã faptului ca nu exista contradictii între dispoziţiile constituţionale şi cele ale <>art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 ori ale <>art. 51 din Legea nr. 5/1973 , excepţiile de neconstituţionalitate invocate urmeazã a fi respinse ca vadit nefondate, conform dispoziţiilor <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 24 alin. (2) şi <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca vadit nefondate excepţiile de neconstituţionalitate cu privire la prevederile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , ale <>art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 şi ale art. 22 şi <>art. 51 din Legea nr. 5/1973 , invocate de Societatea Comercialã "Conpet"- S.A. Petrosani în dosarele nr. 5724/1993, nr. 2172/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 şi nr. 2714/1993 ale Judecãtoriei Petrosani.
2. Constata ca, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, Decizia Curţii Constituţionale nr. 10/1994 este obligatorie, iar rezolvarea proceselor, în speta, de cãtre Judecãtoria Petrosani, urmeazã a se face cu luarea în considerare a acestei decizii.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã la 14 iunie 1994.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
