Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 3.471/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.717D/2015. 2. La termenul de judecată fixat în şedinţa publică din data de 22 septembrie 2016, în prezenţa reprezentantului părţii Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, doamna consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, cu delegaţie depusă la dosar, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, având în vedere cererea formulată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate de amânare a judecăţii cauzei în vederea angajării unui apărător, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat, prin încheiere, judecarea cauzei pentru data de 27 octombrie 2016. La acea dată au avut loc dezbaterile asupra cauzei în şedinţă publică în prezenţa reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Liliana Maria Jurj, din Baroul Alba, cu delegaţie depusă la dosar, a reprezentantului părţii Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, doamna consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, cu delegaţie depusă la dosar, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 17 noiembrie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 20 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.471/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Maria Maricica Chersa într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei hotărâri a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România prin care i-a fost respinsă contestaţia formulată împotriva unei hotărâri a Consiliului de disciplină prin care a fost sancţionată disciplinar pentru încălcarea normelor de competenţă teritorială, respectiv pentru autentificarea unui act în afara circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate se îngrădeşte accesul persoanelor la serviciile notariale şi se creează o discriminare între notarii care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Bucureşti şi care, potrivit dispoziţiilor legale criticate, au competenţa de deplasare pe raza întregii circumscripţii a Tribunalului Bucureşti şi ceilalţi notari din teritoriu care sunt limitaţi să se deplaseze la autentificarea actelor notariale translative de proprietate doar în raza circumscripţiei judecătoriei unde îşi au sediul. Contradicţia vădită dintre dispoziţiile privind competenţa teritorială a notarilor publici rezultă şi din prevederile art. 15 din Legea nr. 36/1995 care dispun că notarii publici au competenţă generală cu anumite excepţii stabilite de lege. Or, potrivit dispoziţiilor art. 11 din aceeaşi lege, notarii publici sunt limitaţi a se deplasa doar în limita circumscripţiei judecătoriei unde îşi are sediul biroul notarial. 5. Astfel, un notar public poate întocmi şi autentifica la sediul biroului un contract de vânzare-cumpărare, donaţie, întreţinere, chiar dacă părţile sunt din Bucureşti sau altă localitate din ţară, singura condiţie imperativă fiind ca aceştia să se prezinte personal la sediul biroului notarului respectiv. 6. Se mai susţine că este necesară stabilirea competenţei de deplasare a notarului public, dacă nu în circumscripţia întregii curţi de apel pe raza căreia se află sediul Camerei Notarilor Publici de care aceştia aparţin, măcar în circumscripţia tribunalului în raza circumscripţiei căruia se află sediul biroului notarial, pentru a se înlătura o discriminare existentă în momentul de faţă, raportat la prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 36/1995. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Faptul că o circumscripţie teritorială este mai mare sau mai mică faţă de alta nu este de natură să creeze o discriminare între notarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acelor circumscripţii, întrucât nu există o situaţie similară, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că numărul de notari publici dintr-o circumscripţie este stabilit având în vedere suprafaţa acesteia, dar şi numărul de locuitori şi specificul local. Limitarea la circumscripţia teritorială a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea nu reprezintă o restrângere nejustificată, ci una justificată atât de modul de organizare a serviciului public al justiţiei în teritoriu, cât şi de necesitatea stabilirii unor reglementări privind competenţa activităţii notariale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Norma legală supusă controlului de constituţionalitate nu este de natură a crea o discriminare în rândul membrilor profesiei, scopul acesteia fiind stabilirea, cu claritate, a competenţei teritoriale a notarilor publici şi a organizării, din punct de vedere administrativ, a serviciului public prestat de aceştia. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 11 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, care au următorul cuprins: - Art. 11: "(1) Notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează. Pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari publici, competenţa teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii. Competenţa teritorială a notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti." 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate stabilesc, ca regulă generală, faptul că notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează, astfel cum rezultă şi din dispoziţiile art. 4 şi 19 din Legea nr. 36/1995. Totodată, este reglementată, ca excepţie, şi posibilitatea notarului de a se deplasa în afara sediului biroului notarial pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, însă numai în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea. Aşadar, din coroborarea dispoziţiilor art. 11 cu cele ale art. 82 din Legea nr. 36/1995 rezultă că actele notariale se întocmesc la sediul biroului notarului public, în timpul programului de serviciu cu publicul, iar un act notarial se poate îndeplini şi în afara sediului biroului notarial, la cererea părţii interesate, cu respectarea dispoziţiilor legale privind competenţa (art. 82 din Legea nr. 36/1995). Prin urmare, beneficiarii actului notarial se pot adresa oricărui notar public, având în vedere că acesta are, în principiu, competenţa generală de a îndeplini orice act notarial, cu excepţia acelora pentru care există o competenţă generală/teritorială exclusivă, astfel cum este stabilită potrivit art. 15 din Legea nr. 36/1995. 15. În continuare, Curtea observă că dispoziţia legală criticată mai stabileşte că, în situaţia notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială a acestora se întinde pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti. În acest sens dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 conţin prevederi speciale privind notarii publici care au sediul în raza municipiului Bucureşti, extinzând competenţa acestora pe tot cuprinsul municipiului Bucureşti, prin derogare de la regula specială în materie, stabilită de alin. (1) al aceluiaşi articol. 16. Faţă de această reglementare, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate se creează o discriminare între notarii publici care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu şi notarii publici care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Bucureşti şi, totodată, îngrădesc accesul la serviciile notariale. 17. Raportat la această critică, Curtea reţine, în primul rând, că activitatea notarială reprezintă un serviciu de interes public care are statutul unei funcţii autonome [art. 3 alin. (1) din Legea nr. 36/1995]. Calitatea de notar public se dobândeşte de către persoanele care îndeplinesc exigenţele profesionale şi condiţiile prevăzute cumulativ de lege, după parcurgerea unei proceduri stabilite de lege şi de regulamentele adoptate în executarea legii. Numirea în funcţie a notarului public se realizează prin ordin al ministrului justiţiei în care se menţionează circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care îşi va desfăşura activitatea (art. 35 din Legea nr. 36/1995), într-un birou notarial organizat potrivit legii (art. 4 şi art. 19), al cărui sediu poate fi schimbat, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului justiţiei (art. 20), iar actele pe care le întocmesc trebuie să fie în strictă conformitate cu legea. Îndeplinirea actelor notariale se constată prin încheiere care va cuprinde, printre altele, sediul biroului notarial, locul unde s-a îndeplinit actul notarial, în cazul îndeplinirii în afara sediului biroului notarial, precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea înscrisului în acel loc [art. 83 lit. e)]. De asemenea, numirea în funcţia de notar public se face în ordinea mediilor obţinute şi în limita locurilor vacante existente la nivelul Camerei Notarilor Publici la care candidatul şi-a depus cerea de înscriere la examen sau concurs. 18. Aşadar, având în vedere importanţa activităţii notariale, legiuitorul a reglementat condiţiile de exercitare a profesiei, cu respectarea unor reguli stricte, atât de organizare, cât şi de competenţă, prin care să se asigure ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, dispoziţia legală criticată prevăzând tocmai o astfel de condiţie de exercitare a profesiei de notar. O asemenea optică se datorează faptului că statul îşi realizează rolul şi funcţiile la nivelul comunităţilor locale prin unităţi administrativ-teritoriale, expresie a organizării administrativ-teritoriale a statului român. 19. În acest sens, Curtea reţine, din coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 3 alin. (3) cu ale art. 20 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, că teritoriul României este organizat, din punct de vedere administrativ-teritorial, în comune, oraşe şi judeţe, iar, în condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii, în cadrul cărora se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror delimitare se face potrivit legii. Singurul municipiu organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare, este municipiul Bucureşti, care, potrivit art. 14 din Constituţie, este şi capitala ţării. Faţă de un judeţ - unitate administrativ-teritorială, care este alcătuit din oraşe şi comune, municipiul Bucureşti are o organizare distinctă, ocupând o poziţie unică în organizarea administrativ-teritorială a ţării. Crearea în cadrul său a unor subdiviziuni administrativ-teritoriale a avut drept scop asigurarea unei mai bune, eficiente şi operative administrări a numeroaselor probleme economico-sociale ale sale. 20. Organizarea administrativ-teritorială premerge organizarea instanţelor judecătoreşti prin intermediul cărora statul îşi exercită funcţia judiciară pe întreg teritoriul ţării, pe întinderea căruia instanţele sunt repartizate astfel încât să se asigure accesul rezonabil la serviciile justiţiei, iar circumscripţiile acestora se stabilesc în aşa fel încât să se realizeze o repartizare echitabilă a cauzelor pe instanţe judecătoreşti. Dacă în fiecare judeţ funcţionează câte un tribunal, legea a prevăzut pentru municipiul Bucureşti, datorită poziţiei sale unice, funcţionarea Tribunalului Bucureşti (art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005). 21. În continuare, Curtea observă că serviciile notariale au fost astfel organizate încât să funcţioneze în paralel cu serviciile judiciare, numirea notarilor publici în teritoriu urmărind ca serviciile notariale să fie asigurate fiecărei comunităţi, sens în care legea a stabilit ca în circumscripţia unei judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici (art. 21 din Legea nr. 35/1996). Tot astfel, în considerarea organizării administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti, legiuitorul a stabilit că, în cazul notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială a acestora se întinde pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti, şi nu la nivel de circumscripţie de judecătorie de sector. 22. Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie, dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitate vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, iar nu identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, atunci când acestea se justifică prin existenţa unui interes public. Criteriul teritorial are doar natura unei condiţii legale pentru exercitarea unei profesii, aplicabilă, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în situaţii identice, respectiv acelora care se încadrează în ipoteza prevăzută de norma juridică. 23. Dispoziţiile legale referitoare la limitarea teritorială se aplică, în mod egal, tuturor celor care şi-au exprimat opţiunea de ocupare a locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei Notarilor Publici în care s-au înscris la concurs, iar obiectivul urmărit de legiuitor este unul de interes general, şi anume asigurarea accesului la serviciile notariale, prin furnizarea acestor servicii în toate zonele teritoriului naţional. 24. Referitor la invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea observă că autoarea acesteia nu motivează în ce constă încălcarea prevederilor constituţionale invocate. 25. Întrucât nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăţi fundamentale, Curtea nu poate reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. 26. Referitor la invocarea direct în faţa Curţii a pretinsei contrarietăţi între textul legal criticat cu dispoziţiile constituţionale ale art. 41 privind dreptul la muncă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), invocarea în susţinerea excepţiei a unor dispoziţii constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată, contravine art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 3.471/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
