Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 677 din 12 iunie 2008  referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale   art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea   Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 677 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 24 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", excepţie ridicatã de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucã şi Romeo Ilie în Dosarul nr. 24.062/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, cauzã înregistratã pe rolul Curţii Constituţionale sub nr. 230D/2008.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, Valentin Mircea, şi partea Partidul Naţional Liberal, prin avocat Cristina Ivanovici, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 269D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 3 şi <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", ridicatã de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 296D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.009/103/2007 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii cauzelor.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 296D/2008 şi nr. 269D/2008 la Dosarul nr. 230D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul domnului Valentin Mircea, pentru a susţine excepţia de neconstituţionalitate invocatã în Dosarul nr. 230D/2008. În esenţã, acesta aratã cã prin <>Decizia nr. 61/2007 Curtea Constituţionalã a reţinut cã modificarea, în timpul exercitãrii unui mandat electoral, a condiţiilor impuse de lege pentru exercitarea acelui mandat este neconstituţionalã, astfel cã, pentru identitate de raţiune, şi încetarea de drept a calitãţii de consilier local ca urmare a pierderii calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales contravine, în opinia sa, prevederilor art. 15 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi ale art. 121 alin. (2) din Constituţie, motiv pentru care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Partea Partidul Naţional Liberal, prin avocat Cristina Ivanovici, solicitã Curţii respingerea excepţiei ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, asupra cãrora Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 134/2008 . Criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauzã nu aduc elemente noi, care sã determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii, astfel cã soluţia de respingere pronunţatã în decizia amintitã îşi menţine valabilitatea. În plus, autorul excepţiei invocã prevederile art. 69 alin. (2) din Constituţie, care însã nu sunt incidente, întrucât acestea se referã la nulitatea mandatului imperativ al deputaţilor şi senatorilor, şi nu la cel al aleşilor locali. Nici critica de neconstituţionalitate faţã de art. 121 alin. (2) din Legea fundamentalã nu este întemeiatã, textul de lege criticat neaducând atingere principiului autonomiei consiliilor locale şi a primarilor, ca autoritãţi administrative.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 , aceasta urmeazã a fi respinsã, în opinia reprezentantului Ministerului Public, ca inadmisibilã, întrucât, anterior sesizãrii Curţii cu soluţionarea prezentei excepţii, acestea au fost declarate ca fiind neconstituţionale prin <>Decizia nr. 61/2007 a instanţei de contencios constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 19 noiembrie 2007 şi din 7 februarie 2008, pronunţate în dosarele nr. 24.062/3/2007 şi nr. 4.009/103/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.605/105/2007, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 3 şi ale <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Excepţiile au fost ridicate de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucã şi Romeo Ilie, de Arghir Elvis Gabriel şi, respectiv, de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ în cadrul unor acţiuni de contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având conţinut asemãnãtor, se susţine, în esenţã, cã textele legale criticate, prin care se instituie o nouã cauzã de încetare de drept a mandatului de consilier local sau judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales, schimbã "regula în timpul jocului", fiind astfel susceptibile de aplicare retroactivã. Pentru îndepãrtarea acestui viciu şi a oricãrei tendinţe de aplicare neunitarã, legiuitorul ar fi trebuit sã prevadã cã aceste dispoziţii criticate se aplicã începând cu data alegerilor locale din 2008. Prin pierderea mandatului valid şi legal obţinut datoritã prevederilor de lege criticate este încãlcat şi art. 53 din Constituţie, sub aspectul restrângerii, în afara condiţiilor limitative impuse de acest text, a dreptului de a fi ales. Totodatã, acest drept "ar deveni lipsit de orice substanţã dacã persoana care a fost aleasã într-o funcţie poate sã piardã mandatul obţinut în scurt timp, la decizia discreţionarã a unui partid politic şi indiferent dacã este vinovatã de o abatere sau nu". Aceeaşi cauzã determinã şi înfrângerea art. 69 alin. (2) din Constituţie, referitor la interdicţia mandatului imperativ, având în vedere, mai ales, şi prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 , conform cãrora, "În exercitarea mandatului, aleşii locali se aflã în serviciul colectivitãţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia". "Or, dacã aleşii locali rãspund în faţa colectivitãţii locale, nu are nicio fundamentare pierderea mandatului pe motive ce ţin de viaţa internã şi disciplina unui partid politic", pentru cã astfel partidele politice ar primi atribuţii ce depãşesc limitele dreptului la asociere. De asemenea, norma legalã criticatã, prin caracterul ei sancţionator şi prin aceea cã atribuie puteri de decizie discreţionare partidelor politice asupra aleşilor locali, de determinare a comportamentului acestora, înfrânge şi art. 121 alin. (2) din Legea fundamentalã, care consacrã caracterul autonom, nesubordonat altor instituţii şi persoane juridice de drept privat (cazul partidelor politice), al autoritãţilor administraţiei publice locale. Prin reglementarea textelor legale criticate, legiuitorul a creat regimuri diferenţiate pentru consilier, respectiv primar, cu toate cã aceştia sunt aleşi în acelaşi mod şi sunt reglementaţi în mod unitar de cãtre <>Legea nr. 393/2004 .
În sfârşit, se apreciazã cã prevederile <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 au un caracter imprecis, neclar, ba chiar contradictoriu, având în vedere cã sintagma "de drept" determinã producerea unor efecte fãrã a fi necesarã îndeplinirea niciunei formalitãţi, în timp ce, potrivit legii, pentru ca încetarea "de drept" a mandatului sã producã efecte juridice, este nevoie de hotãrârea consiliului local sau judeţean.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 230D/2008, apreciazã cã dispoziţiile <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 încalcã <>art. 15 alin. (2) din Constituţie. Menţioneazã, în acest sens, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 a Curţii Constituţionale, unde, constatându-se retroactivitatea art. II alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, s-a reţinut cã, "în condiţiile în care legea îşi propune sã modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivã". Opineazã, de asemenea, cã nu sunt încãlcate prevederile art. 16, art. 37 şi ale art. 69 alin. (2) din Legea fundamentalã.
Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II nu îşi exprimã opinia în ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3 şi ale <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 , limitându-se la a susţine cã excepţia de neconstituţionalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 269D/2008 este admisibilã, în raport cu prevederile <>art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 .
Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 296D/2008, apreciazã cã prevederile <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 nu încalcã dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile în care pierderea calitãţii de membru al partidului politic este ulterioarã intrãrii în vigoare a legii criticate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 sunt constituţionale, întrucât acestea nu conţin prevederi cu caracter retroactiv sau discriminatoriu, sens în care s-a pronunţat şi Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 915/2007 şi nr. 1.167/2007. Cât priveşte pretinsa contradicţie faţã de exigenţele dreptului constituţional de a fi ales şi ale regulii privind nulitatea mandatului imperativ, considerã cã nu poate fi reţinutã, deoarece legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili modalitãţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din aceeaşi lege, aratã cã aceasta este inadmisibilã, deoarece prin <>Decizia nr. 61/2007 Curtea Constituţionalã a constatat neconstituţionalitatea acestor norme juridice.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile "<>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali" şi ale art. II alin. (1) din aceeaşi lege, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepţiei îl constituie, pe de o parte, dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 , şi, pe de altã parte, dispoziţiile <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 , asupra cãrora Curtea urmeazã sã se pronunţe. Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: (...) h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales.";
- <>Art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 : "(1) În termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, aleşii locali care intrã sub incidenţa art. 9 alin. (2) lit. h^1), alin. (2^1) şi <>art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt obligaţi, sub sancţiunea încetãrii mandatului, sã îşi declare apartenenţa politicã, prin declaraţie scrisã, pe propria rãspundere, depusã la secretarul unitãţii administrativ-teritoriale."
În opinia autorilor excepţiei, textele de lege atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 37 - "Dreptul de a fi ales", art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", art. 69 alin. (2) cu privire la interdicţia mandatului imperativ şi ale art. 121 alin. (2) potrivit cãrora "Consiliile locale şi primarii funcţioneazã, în condiţiile legii, ca autoritãţi administrative autonome şi rezolvã treburile publice din comune şi din oraşe".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, prin raportare la aceleaşi temeiuri constituţionale invocate şi în aceastã cauzã şi din prisma unor critici asemãnãtoare. Prin <>Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, <>Decizia nr. 134 din 21 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008 sau <>Decizia nr. 485 din 6 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea, respingând excepţia, a reţinut, pentru argumentele acolo expuse, cã textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivitãţii legii, principiului nediscriminãrii, dreptului de a fi ales şi nici nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi, altfel decât prevede art. 53 din Constituţie.
Întrucât în prezenta cauzã nu au fost relevate elemente noi faţã de cele deja examinate în jurisprudenţa la care s-a fãcut referire, urmeazã ca, pentru identitate de raţiune, şi prezenta excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
În plus, în cauza de faţã este invocat art. 121 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Consiliile locale şi primarii funcţioneazã, în condiţiile legii, ca autoritãţi administrative autonome şi rezolvã treburile publice din comune şi din oraşe". Curtea observã însã cã aceste norme fundamentale nu au incidenţã în aceastã cauzã.
II. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea constatã cã, anterior invocãrii excepţiei, aceste prevederi au fost declarate ca fiind neconstituţionale prin <>Decizia sa nr. 61 din 18 ianuarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. În plus, deoarece în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul sau Guvernul nu a pus de acord prevederile constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, rezultã, astfel cum dispune art. 147 din Legea fundamentalã, cã textul în cauzã şi-a încetat efectele juridice. Prin urmare, în temeiul <>art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Valentin Mircea, Mioara Radu, Maria Ciucã şi Romeo Ilie în Dosarul nr. 24.062/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II şi de Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.009/103/2007 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
II. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstitu ţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Arghir Elvis Gabriel în Dosarul nr. 4.605/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016