Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 676 din 26 iunie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 585 din 16 august 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 964D/2012.
La apelul nominal se prezintă personal domnul Gheorghe Iancu, Avocat al Poporului, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că sintagma "care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi" este neconstituţională, deoarece, instituind plata unor despăgubiri pentru exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, doar în privinţa acelor capacităţi energetice care se vor realiza după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007, încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi. Se susţine că discriminarea creată între deţinătorii de terenuri afectate de capacităţi energetice, în ceea ce priveşte plata indemnizaţiilor sau a despăgubirilor, în funcţie de momentul realizării acestora din urmă, nu este întemeiată pe niciun motiv obiectiv şi rezonabil.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că deosebirea de tratament juridic creată între titularii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor afectate de capacităţi energetice este justificată de momentul obiectiv al realizării capacităţilor energetice, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a actului normativ criticat. Mai mult, arată că legea nouă nu poate fi aplicată efectelor juridice produse sub imperiul legii anterioare. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 986 din 12 iulie 2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Adresa nr. 5.267/IG din 16 mai 2012, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.477 din 16 mai 2012, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, în temeiul prevederilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, ale art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului arată că prevederile art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie regula potrivit căreia vor primi indemnizaţii sau despăgubiri numai acei titulari ai drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor afectate de capacităţile energetice care se vor realiza după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007.
Astfel, textul de lege criticat instituie despăgubiri doar pentru o parte din titularii dreptului de proprietate privată afectaţi de servituţi cauzate de capacităţile energetice, deşi sunt produse aceleaşi efecte juridice în mod continuu şi în egală măsură şi faţă de proprietarii terenurilor afectate de capacităţi energetice deja realizate. Prin urmare, această diferenţă de tratament juridic, deşi se poate justifica în mod obiectiv, şi anume în raport de momentul realizării capacităţilor energetice, nu se poate justifica şi în mod rezonabil.
Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauzele D.H. şi alţii împotriva Cehiei şi Sampanis şi alţii împotriva Greciei, prin care s-a statuat că prin discriminare se înţelege un tratament diferenţiat al persoanelor aflate în situaţii comparabile, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat reprezintă o aplicare a principiului general de drept tempus regit actum, legiuitorul urmărind să clarifice diferenţa obiectivă dintre situaţia titularilor drepturilor de proprietate asupra terenurilor afectate de capacităţile energetice, şi anume momentul realizării acestor capacităţi, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007, în funcţie de acesta fiind instituit caracterul oneros al exercitării drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor afectate de capacităţile energetice.
Se mai arată că, în temeiul art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, drepturile de uz şi servitute se exercitau cu titlu gratuit, iar efectele legii noi nu s-ar fi putut întinde şi la situaţii juridice anterioare, fără încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Se mai apreciază că textul de lege criticat păstrează un just echilibru între interesul general al societăţii de exploatare a reţelelor electrice în condiţii de siguranţă, pe de o parte, şi interesul cetăţenilor de a nu li se îngrădi dreptul de proprietate, pe de altă parte, astfel încât nu se poate susţine că reglementarea dreptului la indemnizare reprezintă o discriminare, ci o garanţie a dreptului de proprietate privată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:
"(5) Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor şi a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
În ceea ce priveşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul energiei electrice, anterior adoptării actului normativ criticat, Curtea observă că, în ceea ce priveşte realizarea de noi capacităţi energetice, precum şi pentru retehnologizarea celor existente, titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii licenţelor de exploatare comercială a capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice beneficiau de exercitarea cu titlu gratuit a drepturilor de uz şi de servitute, pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) teza întâi din Legea energiei electrice nr. 318/2003 *), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003.
-----
*) Legea nr. 318/2003 a fost abrogată prin Legea nr. 13/2007.
În prezent, în privinţa exercitării drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor proprietate privată afectate de capacităţi energetice, Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 13/2007, criticate în prezenta cauză, instituie regula potrivit căreia în convenţia-cadru referitoare la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi trebuie să se determine şi cuantumul indemnizaţiilor şi al despăgubirilor şi modul de plată a acestora, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Prin urmare, Curtea constată că, prin instituirea obligativităţii plăţii unor indemnizaţii sau despăgubiri pentru exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 13/2007, dispare caracterul gratuit al exercitării acestor drepturi, creându-se titularilor drepturilor de proprietate asupra terenurilor afectate un regim juridic favorabil.
Curtea reţine că principala critică de neconstituţionalitate vizează faptul că un asemenea regim juridic favorabil nu este instituit şi pentru proprietarii terenurilor afectate de capacităţi energetice deja realizate, anterior intrării în vigoare a actului normativ criticat.
Din această perspectivă, Curtea constată că autorul excepţiei solicită, cu alte cuvinte, modificarea textului de lege criticat în sensul extinderii sferei titularilor drepturilor de proprietate îndreptăţiţi la plata unor indemnizaţii sau despăgubiri asupra unor terenuri afectate de capacităţi energetice. Or, o atare chestiune ţine de competenţa exclusivă a legiuitorului originar sau delegat, Curtea Constituţională, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, neavând competenţa de a modifica sau de a completa textul de lege supus controlului de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
