Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 673 din 11 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 15 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Vasile-Dumitru Goia şi Maria Elena Goia, prin mandatar Codruţa Stoica, în Dosarul nr. 672/2005 al Tribunalului Comercial Mureş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 279D/2007, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã ridicatã de Reinhold Muhlsteffen în Dosarul nr. 2.513/306/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 297D/2007 la Dosarul nr. 189D/2007, având în vedere cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare sã fie conexate.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor, în temeiul prevederilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 279D/2007 la Dosarul nr. 189D/2007, care este primul înregistrat
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 672/2005, Tribunalul Comercial Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Vasile-Dumitru Goia şi Maria Elena Goia, prin mandatar Codruţa Stoica.
Prin Încheierea din 20 februarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.513/306/2006, Tribunalul Sibiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , excepţie ridicatã de Reinhold Muhlsteffen.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prin instituirea termenului de prescripţie de un an, prevãzut de <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , sunt validate acte lovite de nulitate absolutã, încheiate prin fraudarea legii, astfel cã imobilele ce fac obiectul acestor acte nu mai pot fi restituite în naturã foştilor proprietari. Pe cale de consecinţã, se creeazã douã prejudicii, atât fostului proprietar care nu va mai beneficia de restituirea în naturã, cât şi "societãţii şi ordinii publice care vor trebui sã accepte un act nul absolut, ca fiind valabil".
De asemenea, se susţine cã stabilirea, prin norma criticatã, ca termenul de prescripţie pentru a ataca contractele de vânzare-cumpãrare a imobilelor cumpãrate de foştii chiriaşi sã înceapã sã curgã de la data la care aceste contracte au fost fãcute publice contravine dispoziţiilor constituţionale. Astfel, se aratã cã, "în regiunile în care publicitatea imobiliarã se realizeazã prin cartea funciarã, fostul proprietar care a formulat notificare pentru restituirea imobilului nu avea cunoştinţã de existenţa unor contracte de vânzare-cumpãrare încheiate între statul român şi foştii chiriaşi şi nu a putut sã solicite nulitatea lor în termenul prevãzut de <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ".
Tribunalul Comercial Mureş considerã cã derogarea de la dreptul comun în materia prescripţiei extinctive reglementatã de norma criticatã nu reprezintã o încãlcare directã a dispoziţiilor art. 21 şi 52 din Constituţie.
Totuşi, aratã acesta, dificultatea obţinerii tuturor informaţiilor necesare promovãrii acţiunilor judiciare instituite de dispoziţiile <>art. 46 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 10/2001 ar trebui avutã în vedere de legiuitor la stabilirea termenului special instituit prin norma juridicã criticatã. În opinia instanţei, textul de lege criticat ar trebui sã precizeze momentul la care persoanele îndreptãţite au cunoscut sau ar trebui sã cunoascã reaua-credinţã a terţilor la încheierea actului de înstrãinare afectat de o cauzã de nulitate, şi nu data intrãrii în vigoare a acestei legi. De asemenea, instanţa apreciazã cã nu sunt încãlcate dispoziţiile art. 44, coroborate cu cele ale art. 20 din Constituţie şi cu cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, din moment ce acţiunile judiciare la care se aplicã prevederile normei criticate au ca finalitate restabilirea unei situaţii anterioare încheierii actului de înstrãinare vizat, dar ulterioarã preluãrii bunului de cãtre statul român.
Tribunalul Sibiu - Secţia civilã considerã excepţia de neconstituţionalitate neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, instituind limitãri rezonabile în acord cu interesul general sau particular.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând, de asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Analizând încheierile de sesizare, Curtea observã cã a fost sesizatã de Tribunalul Comercial Mureş cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În urma republicãrii acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, ca urmare a adoptãrii <>Legii nr. 247/2005 , art. 46 alin. (5) a devenit art. 45 alin. (5), cu acelaşi conţinut.
Aşadar, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , republicatã, cu urmãtorul conţinut: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi."
Textele constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii în mod egal indiferent de titular, art. 52 alin. (1) cu privire la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã şi art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Este invocatã, de asemenea încãlcarea art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie referitor la protecţia proprietãţii.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 a mai fost supus controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, ca şi în cauza de faţã. Astfel, prin <>Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, <>Decizia nr. 372 din 5 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, <>Decizia nr. 373 din 4 mai 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 25 mai 2006, <>Decizia nr. 573 din 19 septembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 31 octombrie 2006, şi <>Decizia nr. 288 din 22 martie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, Curtea a statuat cã acest text este constituţional.
În considerentele acestor decizii, Curtea a reţinut cã exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã. <>Art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaşte dreptul titularului la exercitarea acţiunii în constatarea nulitãţii absolute a actelor juridice de înstrãinare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigurã posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen, impus de raţiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stãri de incertitudine prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile, precum şi de asigurare a stabilitãţii şi securitãţii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.
Împrejurarea cã persoana interesatã, deşi cunoştea sau trebuia sã cunoascã termenul de introducere a acţiunii în constatarea nulitãţii, precum şi consecinţele juridice ale nerespectãrii acestuia, nu s-a conformat exigenţei legale, lipseşte de îndreptãţire critica reglementãrii în cauzã, potrivit principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans".
Analizând compatibilitatea <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , cu dispoziţiile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 6 paragraful 1 din aceeaşi convenţie, raportate la art. 20 din Constituţie, Curtea a reţinut, în esenţã, cã textul de lege criticat se armonizeazã cu aceste prevederi, având ca scop asigurarea stabilitãţii şi securitãţii raporturilor civile, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.
Soluţiile pronunţate în deciziile anterior menţionate, precum şi considerentele ce au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Vasile-Dumitru Goia şi Maria Elena Goia, prin mandatar Codruţa Stoica, în Dosarul nr. 672/2005 al Tribunalului Comercial Mureş şi de Reinhold Muhlsteffen în Dosarul nr. 2.513/306/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
