Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 668 din 10 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 940 din 21 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Teodor Cucutã în Dosarul nr. 38.136/1/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã autorul excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 38.136/1/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia a fost ridicatã de Teodor Cucutã cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva unei decizii civile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considerã ca fiind neconstituţionalã îngrãdirea impusã prin lege în cazul restituirii utilajelor şi instalaţiilor, şi anume aceea "de a exista fizic la unitatea notificatã". Astfel, apreciazã cã inexistenţa fizicã a bunului, în speţã o fabricã de decorticat orez, nu ar trebui sã constituie un obstacol în obţinerea mãsurilor reparatorii, aducându-se atingere dreptului sãu de proprietate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã legiuitorul este liber sã opteze în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte mãsuri reparatorii, având în vedere situaţia concretã a bunurilor preluate de stat, nicio dispoziţie constituţionalã neîngrãdind dreptul de reglementare al statului în acest domeniu.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, iar reglementarea legalã criticatã nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 44 care consacrã dreptul de proprietate. În acest sens, aratã cã, fiind vorba despre acordarea, prin reglementãri legislative, a unor reparaţii pentru bunurile preluate de stat sau de alte persoane juridice în mod abuziv, dar pe baza unui titlu valabil, în sensul dispoziţiilor legale în vigoare la data preluãrii, legiuitorul este liber sã opteze în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte mãsuri reparatorii, precum a întinderii şi a modalitãţii de acordare a acestora.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cãrora "Mãsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odatã cu imobilul, în afarã de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse".
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 care reglementeazã dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã norma legalã prevãzutã la <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 vizeazã acordarea, prin reglementãri legislative, a unor reparaţii pentru bunuri preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice.
În jurisprudenţa sa constantã, Curtea a statuat cã exerciţiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, fãrã a se ţine seama de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora "conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca şi de cele ale art. 136 alin. (5) ce consacrã caracterul inviolabil al proprietãţii private "în condiţiile legii organice". Legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel anumite limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
Sub acest aspect, Curtea reţine cã, prin reglementarea dedusã controlului, legiuitorul nu a fãcut decât sã dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Teodor Cucutã în Dosarul nr. 38.136/1/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
