Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 667 din 18 mai 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Camerei Deputatilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenta conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 7 iunie 2011
Cu Adresa nr. 51/1.901 din 21 aprilie 2011, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulatã de un grup de 53 de deputaţi, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra Hotãrârii Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010.
Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 2.454 din 21 aprilie 2011 şi constituie obiectul Dosarului nr. 525L/2/2011.
La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnãturile celor 53 de deputaţi. Potrivit acestei liste, autorii sesizãrii de neconstituţionalitate sunt urmãtorii: Victor-Viorel Ponta, Adrian Nãstase, Mircea Duşa, Aurelia Vasile, Marian Neacşu, Viorel Hrebenciuc, Dumitru Chiriţã, Florin-Costin Pâslaru, Lucreţia Roşca, Victor Socaciu, Sonia-Maria Drãghici, Rodica Nassar, Dorel Covaci, Victor Cristea, Cornel Itu, Florin Iordache, Ion Stan, Ion Burnei, Filip Georgescu, Andrei Dolineaschi, Iuliu Nosa, Vasile Popeangã, Neculai Rãţoi, Gheorghe Ana, Angel Tîlvãr, Cornel-Cristian Resmeriţã, Marian Ghiveciu, Costicã Macaleţi, Horia Teodorescu, Eugen Bejinariu, Nicolae Bãnicioiu, Gheorghe Antochi, Viorel Ştefan, Sorin Constantin Stragea, Tudor Panţîru, Ion Cãlin, Nicolae-Ciprian Nica, Doina Burcãu, Radu Costin Vasilicã, Aurel Vlãdoiu, Antonella Marinescu, Valeriu Ştefan Zgonea, Laurenţiu Nistor, Anghel Stanciu, Iulian Claudiu Manda, Florina Ruxandra Jipa, Gheorghe Ciocan, Cristian-Sorin Dumitrescu, Radu Eugeniu Coclici, Mãdãlin-Ştefan Voicu, Florentin Gust Bãloşin, Ciprian-Florin Luca şi Ioan Sorin Roman.
Autorii sesizãrii considerã neconstituţionalã Hotãrârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, deoarece contravine prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituţie, Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, precum şi dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. f), art. 40 alin. (3), art. 41, art. 43 alin. (2), art. 44 şi art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. În acest sens, aceştia susţin cã, "dupã adoptarea de cãtre Curtea Constituţionalã a Deciziei nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 [...], Grupul parlamentar al deputaţilor independenţi, în realitate membri ai UNPR, partid care nu a participat la alegeri, cu concursul deputaţilor PDL, UDMR, minoritãţi, a reuşit sã promoveze un proiect de hotãrâre în Plenul Camerei Deputaţilor prin care, în contradicţie cu prevederile constituţionale şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, sã-şi impunã în mai multe comisii permanente parlamentari nu ca simpli membri, ci în birourile acestor comisii". Proiectul de hotãrâre a fost adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor cu ignorarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 şi cu încãlcarea art. 45 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. În continuare, considerã cã "stabilirea funcţiilor în cadrul comisiilor permanente, în lipsa unui acord între toţi liderii grupurilor parlamentare nu poate avea loc decât în sesiunea urmãtoare şi nu în cea în desfãşurare. Prin adoptarea Hotãrârii nr. 8/2011, deputaţii UNPR, constituiţi în Grupul independenţilor, au depãşit numãrul funcţiilor raportat la ponderea pe care o au în cadrul Camerei Deputaţilor". În aceste condiţii şi ţinând seama de faptul cã "Plenul nu poate decât sã ia act de hotãrârile fiecãrei comisii," adoptarea Hotãrârii nr. 8/2011 de cãtre Plen reprezintã "un abuz".
În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 21 aprilie 2011, Curtea Constituţionalã a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra sesizãrii de neconstituţionalitate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra sesizãrii de neconstituţionalitate.
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ,
examinând sesizarea, lucrãrile şi documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, Hotãrârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011, prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã, în temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi al dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost sesizatã sã se pronunţe asupra sesizãrii de neconstituţionalitate.
Obiectul sesizãrii de neconstituţionalitate îl constituie Hotãrârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010.
Autorii sesizãrii susţin cã aceastã hotãrâre contravine "prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituţie, Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, potrivit cãreia, dupã constituirea oficialã a unui grup parlamentar, acesta poate solicita funcţii începând cu urmãtoarea sesiune parlamentarã, precum şi dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. f), art. 40 alin. (3), art. 41, art. 43 alin. (2), art. 44 şi art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor".
Examinând obiectul şi temeiurile sesizãrii de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã autorii sesizãrii solicitã sã se constate cã Hotãrârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 este contrarã, în principal, prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituţie, conform cãrora "Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcãtuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecãrei Camere", pentru faptul cã Grupul parlamentar al deputaţilor independenţi a reuşit sã promoveze un proiect de hotãrâre în Plenul Camerei Deputaţilor prin care sã îşi impunã în mai multe comisii permanente parlamentari nu ca simpli membri, ci în birourile acestor comisii.
În legãturã cu acest aspect, Curtea reţine cã, în temeiul prevederilor constituţionale ale art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului şi ale art. 64 privind organizarea internã a fiecãrei Camere a Parlamentului, fiecare Camerã este în drept sã îşi stabileascã, în limitele şi cu respectarea prevederilor constituţionale, regulile de organizare şi funcţionare, care, în substanţa lor, alcãtuiesc regulamentul fiecãrei Camere. Ca urmare, organizarea şi funcţionarea fiecãrei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotãrâre proprie a fiecãrei Camere, cu votul majoritãţii membrilor Camerei respective.
Astfel, în virtutea principiului autonomiei regulamentare a Camerei Deputaţilor, consacrat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituţie, orice reglementare privind organizarea şi funcţionarea Camerei Deputaţilor, care nu este prevãzutã de Constituţie, poate şi trebuie sã fie stabilitã prin regulamentul propriu. Prin urmare, Camera Deputaţilor este suveranã în a adopta mãsurile pe care le considerã necesare şi oportune pentru buna organizare şi funcţionare a sa, inclusiv cele privind constituirea şi alegerea structurilor sale de conducere şi de lucru.
În acest sens sunt dispoziţiile art. 12 şi art. 20 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum au fost modificate şi completate prin dispoziţiile hotãrârilor Camerei Deputaţilor nr. 26/2010 şi nr. 27/2010, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art.12: "(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi independenţi sau care au devenit independenţi. Deputaţii care reprezintã organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicatã, pot constitui un singur grup parlamentar.
(2) Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
(3) Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.
(4) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau ai alianţelor electorale care nu întrunesc numãrul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi sau care au devenit independenţi în timpul unei legislaturi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1) sau într-un grup al deputaţilor independenţi, dupã caz.
(5) Deputaţii care au devenit independenţi în timpul unei legislaturi pot constitui un singur grup parlamentar cu respectarea alin. (6).
(6) Un grup parlamentar este format din minimum 10 deputaţi.
(7) În cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de cãtre liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare.";
- Art. 20 alin. (3): "Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politicã a Camerei Deputaţilor. În cazul constituirii unui grup de deputaţi independenţi având un numãr de minimum 10 deputaţi, componenţa Biroului permanent se renegociazã conform noii configuraţii politice a Camerei Deputaţilor, începând cu urmãtoarea sesiune. Grupului parlamentar constituit din deputaţii independenţi îi poate reveni un singur reprezentant în Biroul permanent."
În aceste condiţii este evident cã respectarea principiului statuat prin art. 64 alin. (5) din Constituţie intrã în obligaţiile Plenului Camerei Deputaţilor, iar Hotãrârea Camerei Deputaţilor nr. 8/2011 nu conţine nicio dispoziţie care ar înfrânge acest principiu constituţional.
În continuare, Curtea constatã cã, prin raportare la cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivã, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotãrârile Camerei Deputaţilor nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010, decizie publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010, autorii sesizãrii nu formuleazã o criticã întemeiatã de neconstituţionalitate a Hotãrârii Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011. Astfel, din perspectiva situaţiei examinate de Curtea Constituţionalã prin decizia menţionatã, şi anume cea referitoare la procedura de modificare a unor texte regulamentare, prin prezenta sesizare este adusã spre analizã situaţia deputaţilor UNPR, constituiţi în Grupul independenţilor, care, prin efectul hotãrârii criticate, au depãşit numãrul funcţiilor raportat la ponderea pe care o au în cadrul Camerei Deputaţilor. Or, o asemenea abordare nu poate fi primitã, din moment ce, respectând structura politicã a Camerei Deputaţilor, liderii grupurilor parlamentare au competenţa de a negocia sau renegocia eventuala modificare a componenţei Biroului permanent, care se realizeazã începând cu urmãtoarea sesiune, precum şi componenţa birourilor de conducere ale comisiilor permanente.
În raport cu aceste împrejurãri, analiza Curţii este şi trebuie sã fie una în drept, fãrã a viza aspecte de fapt ale procedurii exclusiv parlamentare.
În fine, nici critica Hotãrârii Camerei Deputaţilor nr. 8/2011, prin raportare la dispoziţiile art. 14 alin. (1) lit. f), art. 40 alin. (3), art. 41, art. 43 alin. (2), art. 44 şi art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nu poate fi primitã. Asemenea critici nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, care, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "asigurã controlul constituţionalitãţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "sunt neconstituţionale prevederile actelor prevãzute la alin. (1), care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei".
De altfel, potrivit obiectului de activitate şi trãsãturilor caracteristice, comisiile permanente sunt organe de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru pregãtirea activitãţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar.
Faţã de cele menţionate, Curtea constatã cã sesizarea formulatã de un grup de 53 de deputaţi pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra Hotãrârii Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor nu este întemeiatã, urmând a fi respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii:
DECIDE:
Respinge sesizarea şi constatã cã Hotãrârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor este constituţionalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã Camerei Deputaţilor şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 18 mai 2011 şi la ea au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
