Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 666 din 17 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 502 din 14 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicatã de Victor Sava în Dosarul nr. 2.846/121/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã.
Dezbaterile au avut loc la data de 19 aprilie 2011 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţã de la acea datã, când, pentru o mai bunã studiere a problemelor ce formeazã obiectul cauzei, precum şi din cauza imposibilitãţii constituirii legale a completului de judecatã, în acord cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a amânat pronunţarea la data de 10 mai 2011 şi, respectiv, 17 mai 2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.846/121/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicatã de Victor Sava în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în apel, care a fost declarat împotriva sentinţei dispuse în fond, prin care s-a dispus, pe lângã condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 5 luni, şi prelevarea de probe biologice de la acesta în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, deoarece prin instituirea obligativitãţii prelevãrii probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru sãvârşirea infracţiunilor prevãzute în anexa la Legea nr. 76/2008 se realizeazã o ingerinţã în viaţa intimã şi privatã.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alãturi de probele de referinţã recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o mãsurã necesarã într-o societate democraticã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 7 alin. (1): "(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru sãvârşirea infracţiunilor prevãzute în anexã este dispusã de instanţa de judecatã, prin hotãrârea de condamnare.";
- Art. 5: "(1) Prelevarea probelor biologice se face prin metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza aceastã modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feţei.
(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a) se face cu consimţãmântul acestora, la solicitarea scrisã a organelor de urmãrire penalã sau a instanţei de judecatã.
(3) În cazul în care persoana de la care urmeazã sã se recolteze probe biologice sau, în cazul minorului cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani, pãrinţii ori reprezentantul legal al acestuia nu îşi dau consimţãmântul, organul competent sã efectueze prelevarea informeazã instanţa de judecatã, care va dispune cu privire la prelevarea sau, dupã caz, neprelevarea probelor biologice fãrã acordul respectivelor persoane.
(4) Prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, în vederea stabilirii profilului genetic, se face numai cu acordul pãrinţilor sau al reprezentantului legal şi în prezenţa acestora.
(5) Instanţele de judecatã şi organele de urmãrire penalã care dispun prelevarea au obligaţia de a informa persoanele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) cã probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008, statuând cã "drepturile consacrate de art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitãri ori restricţii din partea autoritãţilor. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenţie se regãseşte respectarea dreptului la viaţã privatã, care însã poate fi supus anumitor ingerinţe cu condiţia ca acestea sã fie prevãzute de lege, sã urmãreascã un scop legitim, sã aparã ca necesare într-o societate democraticã, sã priveascã un drept apãrat de Convenţie şi sã fie proporţionale cu scopul urmãrit."
Aşa fiind, este de necontestat faptul cã toţi participanţii la înfãptuirea actului de justiţie au obligaţia de a se supune principiului aflãrii adevãrului. Ca o necesitate fireascã ce se impune ca urmare a desfãşurãrii instrucţiei penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alãturi de probele de referinţã recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o mãsurã necesarã într-o societate democraticã.
Potrivit textului legal criticat, judecãtorul, ca reprezentant al autoritãţii, în pofida absenţei consimţãmântului celui vizat, are dreptul sã dispunã cu privire la necesitatea prelevãrii de probe biologice de la o anumitã categorie de persoane, şi anume aceea a suspecţilor.
Or, pornind de la raţiunea reglementãrii care urmãreşte, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, "constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã, a persoanelor dispãrute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masã, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism", este evident cã scopul se circumscrie pe deplin exigenţelor impuse de art. 8 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi de art. 53 din Constituţie, amestecul autoritãţii în viaţa intimã şi privatã fiind justificat.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Distinct de acestea, Curtea mai constatã cã scopul Legii nr. 76/2008 vizeazã şi realizarea unui eficient schimb internaţional de date pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere, sens în care S.N.D.G.J. a fost conceput ca o structurã organizatã pe 3 segmente, ce cuprinde baza de date cu caracter personal, baza de date despre caz şi baza de date cu profile genetice judiciare. Toate acestea, în acord cu art. 11 din Constituţie referitor la Dreptul internaţional şi dreptul intern, obligã statul român sã îndeplineascã întocmai şi cu bunã-credinţã obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte, deoarece prin Legea nr. 146/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, România a aderat la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federalã Germania, Regatul Spaniei, Republica Francezã, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţãrilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperãrii transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalitãţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prⁿ\'62m la 27 mai 2005. Potrivit art. 2, art. 8 şi art. 37 alin. (3) din tratat, pãrţile contractante se obligã sã creeze fişiere naţionale de analizã ADN, sã garanteze disponibilitatea datelor indexate privind conţinutul sistemelor automatizate naţionale de identificare dactiloscopicã create în vederea prevenirii şi urmãririi faptelor penale şi, nu în ultimul rând, sã şteargã datele cu caracter personal dacã nu mai sunt necesare în scopurile pentru care au fost transmise ori la expirarea termenului maxim prevãzut pentru pãstrarea acestora în legislaţia naţionalã a fiecãrei pãrţi contractante.
Or, ţinând seama de aceste prevederi care, alãturi de Recomandarea nr. R (92) 1 din 10 februarie 1992 a Comitetului Ministerial al Consiliului Europei privind genotiparea judiciarã în vederea utilizãrii rezultatelor în justiţie, au fundamentat necesitatea adoptãrii mãsurii legislative criticate, Curtea constatã cã aceasta respectã exigenţele constituţionale invocate, întrucât interesul public în aceste situaţii nu poate fi pus la îndoialã.
Totodatã, Curtea mai constatã cã nu se poate pune în discuţie în vreun fel afectarea vieţii intime, familiale şi private, deoarece toate aceste probe biologice şi date se obţin prin metode noninvazive şi se pãstreazã, se distrug sau se şterg din S.N.D.G.J. în condiţiile art. 13, 14 şi 15 din Legea nr. 76/2008. Astfel, profilele genetice obţinute de la suspecţi ori învinuiţi/inculpaţi faţã de care s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecatã ori de achitare/încetare a procesului penal se pãstreazã pânã când organele de urmãrire penalã sau instanţele judecãtoreşti dispun ştergerea lor. În ceea ce priveşte persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru sãvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexã, legea a instituit un termen de pãstrare a profilelor genetice, respectiv pânã la împlinirea vârstei de 60 de ani a persoanei în cauzã, ori când aceasta decedeazã mai înainte de împlinirea acestei vârste, se pãstreazã încã 5 ani dupã deces. De asemenea şi baza de date cu caracter personal se şterge odatã cu profilele genetice în condiţiile de mai sus.
În sfârşit, Curtea mai constatã cã, referitor la datele cu caracter personal, acestea sunt gestionate în acord cu exigenţele Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, ai cãrei beneficiari sunt numai organele de urmãrire penalã şi instanţele judecãtoreşti în cauze penale, Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea atribuţiilor legale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, precum şi autoritãţile judiciare ale altor state, pe bazã de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaţionale la care România este parte [art. 9 alin. (3) din Legea nr. 76/2008].
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicatã de Victor Sava în Dosarul nr. 2.846/121/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
