Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 666 din 16 iulie 2007 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 514 din 31 iulie 2007
Cu Adresa nr. 5/3.732/C.P.T. din 5 iulie 2007, Guvernul României a sesizat Curtea Constituţionalã cu obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Sesizarea a fost formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al <>art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 6.943 din 6 iulie 2007 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.098A/2007.
În motivarea sesizãrii, se aratã cã legea criticatã a fost adoptatã cu încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 138 alin. (5), potrivit cãrora "Nicio cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanţare". În acest sens, se invocã punctul de vedere al Guvernului, transmis Camerei Deputaţilor cu Adresa nr. 2.973/DRP/2007, care precizeazã cã "propunerea legislativã are un impact financiar suplimentar estimat la nivelul unui an bugetar de circa 1.010 milioane lei, întrucât conduce la majorarea numãrului de norme didactice din învãţãmântul preuniversitar de stat cu circa 35.200", precum şi cã aceasta a "fost promovatã fãrã a se prezenta în Expunerea de motive care o însoţeşte corelaţiile dintre indicatorii macroeconomici care ar fi afectaţi odatã cu punerea în aplicare a prevederilor legii". În continuare, se considerã cã la promovarea legii criticate trebuia sã se aibã în vedere: condiţia rezultatã din aderarea României la Uniunea Europeanã, potrivit cãreia deficitul bugetar pentru anul 2007 şi urmãtorii trebuie stabilit la un nivel de sub 3% din PIB; o ratã a inflaţiei descrescãtoare care favorizeazã întreaga populaţie a României, fãrã discriminãri socioprofesionale, ratã care trebuie sã tindã cãtre un nivel cât mai scãzut, având în vedere şi ţinta de integrare în zona euro a Uniunii Europene; creşterea economicã ce are ca punct de susţinere dezvoltarea investiţiilor care în mod direct va îmbunãtãţi nivelul de trai al populaţiei, fapt pentru care an de an Guvernul a direcţionat cu prioritate fondurile publice spre aceastã zonã. În plus, se considerã cã influenţa suplimentarã de 1.010 milioane lei reprezintã 14% din cheltuielile de personal aprobate în anul 2007 pentru învãţãmântul preuniversitar de stat, precum şi cã aplicarea prevederilor legii începând cu luna septembrie 2007 are un impact suplimentar de circa 337 milioane lei, pentru care nu pot fi identificate surse suplimentare pentru acoperirea acestuia, astfel încât sã nu fie afectat deficitul bugetar aprobat pe anul 2007. În final, se aratã cã "în politica actualului Guvern învãţãmântul constituie o prioritate naţionalã, motiv pentru care, anual, prin legile bugetare se alocã sume importante pentru finanţarea acestuia, astfel încât în anul 2007 cheltuielile aferente acestui domeniu reprezintã 5,2% din PIB".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatului Poporului pentru a prezenta punctele lor de vedere.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Adresa nr. 51/3.128 din 11 iulie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul sãu de vedere, prin care apreciazã cã sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens, aratã cã autorul obiecţiei de neconstituţionalitate invocã încãlcarea prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, întrucât "iniţiatorii propunerii legislative adoptate de Parlament nu au menţionat sursele de finanţare a mãsurilor necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor cuprinse în actul normativ respectiv". Invocã, de asemenea, Adresa nr. 2.973/DRP/2007 prin care Guvernul "a notificat iniţiatorilor propunerii legislative de modificare şi completare a <>Legii nr. 128/1997 cã aceasta are un impact financiar suplimentar estimat la nivelul unui an bugetar de aproximativ 1.010 milioane lei, motiv pentru care, de altfel, Guvernul nu a susţinut adoptarea acestei iniţiative legislative". Menţioneazã cã în acelaşi sens este şi avizul de specialitate transmis Camerei Deputaţilor de cãtre Consiliul Legislativ, precum şi avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancarã şi piaţã de capital a Senatului. Face precizarea cã propunerea legislativã criticatã a fost adoptatã, potrivit art. 75 alin. (2) teza finalã din Constituţie, de Camera Deputaţilor, ca primã Camerã sesizatã.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate formulatã, pânã la pronunţarea prezentei decizii, iar punctul de vedere al Avocatului Poporului a fost înregistrat la Curtea Constituţionalã dupã pronunţarea deciziei, în ziua de 16 iulie 2007.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecãtorului-raportor, Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, raportatã la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din <>Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor legale criticate.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, potrivit cãreia:
"<>Art. I. - Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Literele a), b) şi f) ale articolului 43 vor avea urmãtorul cuprins:
"a) un post de educatoare/institutoare pentru fiecare grupã de preşcolari sau pentru grupe combinate, în unitãţile în care nu se pot constitui grupe separate; la grãdiniţele cu program prelungit şi la cele cu program sãptãmânal, posturile se normeazã pe ture; un post se asimileazã cu 18 ore normã didacticã de predare pe sãptãmânã;
b) un post de învãţãtor/institutor pentru fiecare clasã din învãţãmântul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; un post se asimileazã cu 18 ore normã didacticã de predare pe sãptãmânã;
.....................................................
f) pentru personalul didactic din învãţãmântul special şi din casele de copii, norma didacticã se stabileşte astfel: profesori, învãţãtori, învãţãtori-educatori, institutori-educatori, profesori-educatori şi profesori pentru activitãţi specifice - terapia tulburãrilor de limbaj, educaţia auditiv-perceptivã compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea şi educaţia senzorialã, educaţia vizual-perceptivã compensatorie, psihodiagnoza, orientarea şcolarã şi profesionalã, psihoterapia şi consilierea, cultura fizicã medicalã, kinetoterapia, educaţia psihomotricã şi altele de acest tip - 16 ore normã didacticã de predare pe sãptãmânã; maistru-instructor - 20 de ore pe sãptãmânã;".
2. Dupã alineatul (5) al articolului 44 se introduc douã noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu urmãtorul cuprins:
"(6) În învãţãmântul primar, orele de religie, educaţie fizicã şi educaţie muzicalã prevãzute în planurile de învãţãmânt pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fãrã a afecta norma didacticã de predare a învãţãtorului sau institutorului.
(7) Orele de educaţie fizicã şi educaţie muzicalã din învãţãmântul primar pot fi predate în condiţiile alin. (6) şi de învãţãtorii ori institutorii de la clasa respectivã, dacã fac dovada calificãrii prin diplomã de studii sau fac dovada continuãrii şi finalizãrii studiilor în domeniile respective, în termen de 5 ani."
3. Alineatul (4) al articolului 49 va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Personalul didactic prevãzut la art. 44 alin. (4) şi (7) este salarizat prin plata cu ora, conform prevederilor alin. (1) şi ale art. 43."
4. Alineatul (4) al articolului 51 va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte, învãţãtorii, învãţãtorii-educatori, institutoriieducatori, profesorii-educatori şi educatoarele primesc o indemnizaţie de 10% din salariul de bazã, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 45 alin. (2) şi (3). Aceste indemnizaţii se includ în salariul de bazã."
Art. II - Prevederile prezentei legi se aplicã începând cu anul şcolar 2007-2008."
În opinia autorului sesizãrii, legea criticatã încalcã prevederile constituţionale ale art. 138 alin. (5), potrivit cãrora "Nicio cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanţare", prin aceea cã a fost adoptatã "fãrã sã precizeze sursele de finanţare a mãsurilor stabilite prin aceasta".
Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulatã, prevederile legii criticate, prin raportare la dispoziţiile din Constituţie incidente, Curtea Constituţionalã constatã cã sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiatã şi urmeazã a fi admisã, pentru urmãtoarele considerente:
În cadrul raporturilor constituţionale dintre Guvern şi Parlament, problemele referitoare la structura şi execuţia bugetului de stat au semnificaţii deosebite în procesul legislativ, în ceea ce priveşte fundamentarea şi susţinerea unor reglementãri în diferite domenii de activitate, cu implicaţii financiare profunde. Din acest punct de vedere, potrivit art. 111 alin. (1) teza a doua din Constituţie, în cazul în care o iniţiativã legislativã implicã modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurãrilor sociale de stat, solicitarea informãrii este obligatorie. Solicitarea informãrii are o deosebitã importanţã, în special, în cadrul procedurii legislative, pentru analiza şi fundamentarea diferitelor soluţii. Aceastã obligaţie constituţionalã a fost respectatã de cãtre Camera Deputaţilor, care, în calitate de primã Camerã sesizatã, prin Adresa nr. PL.131 din 19 martie 2007, a solicitat Guvernului, în conformitate cu prevederile <>art. 111 alin. (1) din Constituţia României şi ale Legii nr. 314/2003 pentru modificarea <>art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, sã-i comunice punctul de vedere asupra implicaţiilor bugetare generate de propunerea legislativã criticatã. Dând curs acestei solicitãri, la data de 27 aprilie 2007, Guvernul a transmis Camerei Deputaţilor punctul sãu de vedere, în care a concluzionat cã, "având în vedere efectele propunerii legislative de creştere a numãrului de norme didactice cu peste 35.200 (13,55% din totalul de norme didactice) şi implicit a creşterii cheltuielilor bugetare pentru finanţarea acestor posturi, precum şi pentru plata orelor suplimentare şi a indemnizaţiilor propuse, ce reprezintã cheltuieli de personal în valoare estimatã de 1.010.000.000 lei anual, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative".
Curtea reţine cã propunerea legislativã a fost adoptatã la Camera Deputaţilor în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a doua din Constituţie - procedura tacitã - şi a fost remisã Senatului pentru a decide definitiv, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (3) din Constituţie. În şedinţa din 28 iunie 2007, Senatul a adoptat proiectul de lege cu 69 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã şi o abţinere.
Examinând Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, Curtea constatã cã nici expunerea de motive la aceasta şi nici legea ce face obiectul controlului de constituţionalitate nu precizeazã sursa de finanţare a cheltuielilor pe care le genereazã. Or, potrivit prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, "Nicio cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanţare". În acest sens a statuat şi Curtea Constituţionalã, de exemplu, prin <>Decizia nr. 36 din 2 aprilie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu prilejul soluţionãrii unei sesizãri de neconstituţionalitate prin care, alãturi de alte critici, se invoca şi lipsa prevederilor referitoare la sursa de finanţare. Sub acest aspect, prin decizia menţionatã s-a reţinut cã cerinţa constituţionalã prevãzutã de art. 138 alin. (5) "impune stabilirea concomitentã atât a alocaţiei bugetare, ce are semnificaţia unei cheltuieli, cât şi a sursei de finanţare, ce are semnificaţia venitului necesar pentru suportarea ei, spre a evita consecinţele profund negative, pe plan economic şi social, a stabilirii unei cheltuieli bugetare fãrã acoperire".
De altfel, şi potrivit prevederilor <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, "Actele normative se iniţiazã, se elaboreazã, se adoptã şi se aplicã în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicatã, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept", iar potrivit art. 3 alin. (1) din aceeaşi lege, "Normele de tehnicã legislativã sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de cãtre Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputaţilor, senatorilor sau cetãţenilor, în cadrul exercitãrii dreptului de iniţiativã legislativã [...]". Sub aspectul conţinutului şi fundamentãrii soluţiilor legislative, art. 6 alin. (1) din legea menţionatã prevede cã soluţiile cuprinse în actul normativ "[...] trebuie sã fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativã a statului român şi cerinţele corelãrii cu ansamblul reglementãrilor interne, precum şi ale armonizãrii legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitarã şi cu tratatele internaţionale la care România este parte", iar alin. (3) al aceluiaşi articol, în redactarea în vigoare la data prezentei iniţiative legislative, stabilea cã "Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notã de fundamentare sau un referat de aprobare". În coroborare cu aceste din urmã dispoziţii, <>art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, astfel cum a fost modificat prin <>Legea nr. 314/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 14 iulie 2003, intitulat "Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare", prevãd cã, "(2) În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, fişa financiarã prevãzutã la alin. (1), în termen de 45 de zile de la data primirii solicitãrii" şi, "(3) Dupã depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament, pot fi aprobate acte normative numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuãrii veniturilor sau a majorãrii cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul". Obligativitatea respectãrii acestor dispoziţii legale rezultã şi din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cãrora, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
Aşadar, faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic este neconstituţionalã.
În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 şi al <>art. 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic este neconstituţionalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã Preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 16 iulie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
