Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 662 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) si art. 21 din Legea nr. 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 8 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi <>art. 21 din Legea nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Superforţa" - S.R.L. în Dosarul nr. 15.922/211/2007 al Judecãtoriei Cluj-Napoca Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, apreciind cã prevederile legale criticate nu sunt discriminatorii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 15.922/211/2007, Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi <>art. 21 din Legea nr. 108/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Superforţa" - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine urmãtoarele:
- dispoziţiile art. 19 alin. (1) şi <>art. 21 din Legea nr. 108/1999 , în baza cãrora inspectorii de muncã au dreptul de a controla fãrã autorizare şi de a sancţiona persoanele juridice, creeazã o disproporţie între aceste atribuţii, în raport cu cele ale altor organe de control care sunt mai restrânse. Se încalcã astfel dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 27 alin. (1)-(3) din Constituţie;
- posibilitatea creatã de dispoziţiile legale criticate de a restrânge drepturile unei persoane fãrã a fi fundamentatã pe un interes legitim reprezintã o atingere adusã art. 53 din Constituţie;
- întrucât, prin <>art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 sunt reglementate puteri discreţionare ale inspectorilor de muncã, în temeiul cãrora pot lua mãsuri a cãror nerespectare este încadratã în sfera ilicitului contravenţional, este încãlcat dreptul la apãrare al persoanei controlate.
Pentru aceste motive sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se aratã cã activitãţile pe care Inspecţia Muncii le controleazã nu aparţin sferei private, ci, dimpotrivã, celei publice.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 alin. (1) şi <>art. 21 din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002. Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
- Art. 19: "(1) Inspectorii de muncã au urmãtoarele drepturi:
a) sã aibã acces liber, permanent şi fãrã înştiinţare prealabilã, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de muncã organizat de aceasta;
b) sã solicite conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetãrii accidentelor de muncã;
c) sã procure dovezi, sã efectueze investigaţii sau examene, sã cearã prezentarea documentaţiei pe care o considerã necesarã, sã realizeze mãsurãtori sau sã preleveze mostre de substanţe utilizate în procesul de producţie;
d) sã impunã ca abaterile constatate în domeniu sã fie remediate pe loc sau într-un timp limitat;
e) sã cearã, acolo unde este cazul, modificarea instalaţiilor sau a proceselor tehnologice utilizate, dacã acestea nu asigurã securitatea lucrãtorilor la locul de muncã;
f) sã dispunã întreruperea sau suspendarea imediatã a proceselor de muncã atunci când constatã o stare de pericol iminent de accident sau de îmbolnãvire profesionalã pentru lucrãtorii care participã la procesul de producţie sau pentru alte persoane;
g) sã apeleze la organisme agreate pentru a verifica starea locurilor de muncã sau a materialelor folosite;
h) sã dispunã mãsuri atunci când conducãtorul persoanei juridice nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale;
i) sã sesizeze organele de urmãrire penalã cu privire la cazurile de abateri considerate infracţiuni;
j) sã intre în toate locurile în care se efectueazã lucrãri ce implicã riscuri pentru securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor;
k) sã cearã informaţii, fie singuri, fie în prezenţa martorilor, de la orice persoanã şi despre orice problemã care constituie obiectul controlului;
l) sã propunã retragerea autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al securitãţii în muncã, dacã constatã cã, prin modificarea condiţiilor care au stat la baza acesteia, nu se respectã prevederile legislaţiei în vigoare.";
- Art. 21: "Refuzul unui angajator, persoanã fizicã sau juridicã, de a aduce la îndeplinire mãsurile obligatorii, dispuse de inspectorul de muncã, la termenele stabilite de acesta, în limitele şi cu respectarea prevederilor art. 6 şi 19, constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 30.000.000 lei la 100.000.000 lei."
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu urmãtoarele texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 27 alin. (1)-(3) referitor la inviolabilitatea domiciliului şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Totodatã, sunt invocate şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, texte care se referã la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Autorul excepţiei susţine, în esenţã, cã dreptul inspectorilor de muncã de a controla fãrã autorizare şi de a sancţiona persoanele juridice este disproporţionat în raport cu cel al altor organe de control care au atribuţii mai restrânse, unde este necesarã încuviinţarea instanţei de judecatã.
Prin <>Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 . În motivarea deciziei s-a reţinut cã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã, având în vedere cã autorul excepţiei se referã la o inegalitate de tratament raportat la activitãţile de control ale organelor care au astfel de atribuţii, iar nu la existenţa vreunei inegalitãţi în drepturi a persoanei în faţa legii şi a autoritãţilor publice în sensul prevãzut de textul constituţional.
În ceea ce priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei, a prevederilor art. 27 alin. (1)-(3) din Constituţie, referitoare la inviolabilitatea domiciliului, Curtea a constatat cã, în cazul sediilor industriale sau comerciale care nu sunt în acelaşi timp şi locuri de domiciliu, personalizarea locului nu este atât de pronunţatã, astfel cã inviolabilitatea sediului nu este supusã aceloraşi reguli ca domiciliul propriu-zis, cel în care se desfãşoarã viaţa privatã a persoanei, astfel cã autoritãţile pot exercita în alte condiţii, mult mai permisive, controlul asupra activitãţilor profesionale care se desfãşoarã în aceste sedii. În consecinţã, activitãţile pe care Inspecţia Muncii le controleazã nu ţin de sfera privatã, ci, dimpotrivã, de cea publicã, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin decizia menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Analizând criticile autorului excepţiei referitoare la prevederilor <>art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 prin invocarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea constatã cã nu pot fi reţinute, întrucât intervenţia din partea inspectorilor de muncã în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim şi este necesarã într-o societate democraticã, având în vedere cã, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. a) din lege, printre obiectivele Inspecţiei Muncii se numãrã şi controlul aplicãrii prevederilor legale referitoare la relaţiile de muncã, la securitatea şi sãnãtatea în muncã, la protecţia salariaţilor care lucreazã în condiţii deosebite şi a prevederilor legale referitoare la asigurãrile sociale. Totodatã mãsurile prevãzute de dispoziţiile de lege criticate sunt proporţionale cu scopul legitim urmãrit, întrucât numai în acest mod este posibilã desfãşurarea în condiţii optime a operaţiunilor de control de cãtre Inspecţia Muncii, în îndeplinirea atribuţiunilor acesteia, iar drepturile conferite inspectorilor de muncã au în vedere atât specificul activitãţii de control exercitate, cât şi importanţa socialã a acestei activitãţi de ordine publicã.
În legãturã cu critica privind încãlcarea, prin dispoziţiile legale criticate, a art. 24 din Constituţie, constatã, de asemenea, cã este neîntemeiatã, deoarece textele legale permit folosirea în tot cursul procesului a mijloacelor legale de probã.
Nu poate fi reţinutã nici invocarea neconformitãţii textelor legale criticate cu normele internaţionale privitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece prevederile legale, fãrã sã se refere la procedura de judecatã în faţa instanţei, stabilesc numai drepturile inspectorilor de muncã, precum şi refuzul angajatorilor de a aduce la îndeplinire mãsurile obligatorii, dispuse de inspectori.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi <>art. 21 din Legea nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Superforţa" - S.R.L. în Dosarul nr. 15.922/211/2007 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
