Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 66 din 24 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 si ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 235 din 17 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Dana Titian - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 7.375 CA/2003 al Tribunalului Bucureşti Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin consilier juridic Marius Brumuşescu, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 508D/2003, nr. 509D/2003, nr. 510D/2003, nr. 511D/2003 şi nr. 512D/2003 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. 1 şi ale <>art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , excepţii ridicate de acelaşi autor în dosarele nr. 7.719 CA/2003, nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 şi nr. 3.550 CA/2003 ale aceleiaşi instanţe. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin consilier juridic, şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 508D/2003, nr. 509D/2003, nr. 510D/2003, nr. 511D/2003 şi nr. 512D/2003 la Dosarul nr. 507D/2003.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, în susţinerea cãreia reitereazã motivele invocate cu prilejul ridicãrii acesteia. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 18 septembrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 7.375 CA/2003 şi nr. 7.719 CA/2003, şi prin încheierile din 17 septembrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 şi nr. 3.550 CA/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 şi ale <>art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în cauze având ca obiect cereri formulate de municipiul Bucureşti, prin primarul general, privind anularea unor hotãrâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
În motivãrile excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut identic se aratã cã, potrivit textelor de lege criticate, în litigiile de contencios administrativ reclamant este "orice persoanã fizicã sau juridicã (românã sau strãinã) de drept privat şi nicidecum o persoanã juridicã de drept public". Se susţine cã, atunci când în asemenea litigii reclamant este o persoanã de drept public, inclusiv municipiul Bucureşti, care are aceastã calitate potrivit <>art. 19 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , dispoziţiile art. 1 alin. 1, coroborate cu cele ale <>art. 9 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare, devin neconstituţionale în raport cu prevederile art. 48 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi ale art. 122 alin. (4) din Constituţie. Din conţinutul acestor prevederi constituţionale rezultã cã hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti pot fi atacate în justiţie de "cetãţenii capitalei României, persoane fizice sau cetãţenii municipiului Bucureşti, asociaţi în persoane juridice private". Astfel, se ajunge "la situaţia inacceptabilã ca o unitate administrativ-teritorialã (municipiul Bucureşti), prin autoritatea sa executivã (primarul general), sã acţioneze în judecatã cealaltã autoritate a sa, respectiv cea deliberativã (Consiliul General al Municipiului Bucureşti), deci în final sã se acţioneze în judecatã pe ea însãşi".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã apreciazã cã dispoziţiile invocate nu intrã în contradicţie cu prevederile art. 48 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi ale art. 122 alin. (4) din Constituţie, iar critica de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În esenţã, se aratã cã interpretarea autorului excepţiei, potrivit cãreia persoanele juridice care pot ataca în justiţie un act administrativ au în vedere doar persoanele juridice de drept privat, este o interpretare restrictivã şi chiar de naturã a încãlca principiul constituţional al egalitãţii în faţa legii, precum şi principiul liberului acces la justiţie. Se considerã cã "este de neconceput ca, în lipsa unei prevederi constituţionale exprese, ceea ce se permite unei persoane fizice private sã se refuze unei colectivitãţi" sau ca "nici un subiect de drept public sã nu-şi poatã apãra în justiţie drepturile subiective încãlcate de un act administrativ nelegal".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. 1 şi ale <>art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare, este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã art. 48 alin. (1), devenit art. 52 alin. (1) din Constituţie, invocat ca fiind încãlcat, "face referire la «orice persoanã vãtãmatã» într-un drept al sãu sau într-un interes legitim de a se adresa instanţei de contencios administrativ, iar legea criticatã preia aceastã dispoziţie". Totodatã, aratã cã sfera persoanelor care pot ataca un act administrativ, precum şi aprecierea asupra calitãţii procesuale active a primarului constituie exclusiv o problemã de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale, iar nu una de constituţionalitate. În sfârşit, din dispoziţiile <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , coroborate cu art. 123 alin. (5) din Constituţie, republicatã, rezultã cã primarul acţioneazã în justiţie în numele unitãţii administrativ-teritoriale, dar numai în raporturile cu terţii, nu şi cu alte organe ale administraţiei publice locale. În acest sens, menţioneazã <>Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 4/2003 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. 1 şi ale <>art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1 alin. 1: "Orice persoanã fizicã sau juridicã, dacã se considerã vãtãmatã în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritãţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecãtoreşti competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã."
- Art. 9 alin. 1: "În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pânã la soluţionarea acţiunii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 37 alin. (1), art. 48 alin. (1) şi ale art. 122 alin. (4). Potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi renumerotarea textelor, art. 37 alin. (1) a devenit art. 40 alin. (1), art. 48 alin. (1) a devenit art. 52 alin. (1) şi art. 122 alin. (4) a devenit art. 123 alin. (5):
- Art. 40 alin. (1): "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere."
- Art. 52 alin. (1): "Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei."
- Art. 123 alin. (5): "Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care considerã actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Textele de lege criticate prevãd cã orice persoanã fizicã sau juridicã vãtãmatã de o autoritate publicã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim poate obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. Totodatã acestea pot cere instanţei, în cazuri bine justificate, sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pânã la soluţionarea acţiunii.
Cu privire la aceste dispoziţii de lege, autorul excepţiei susţine, în esenţã, cã ele devin neconstituţionale prin raportare la art. 40 alin. (1), art. 52 alin. (1) şi art. 123 alin. (5) din Constituţie, republicatã, atunci când "reclamant într-un litigiu de contencios administrativ este persoana juridicã de drept public", în speţã municipiul Bucureşti.
Analizând aceste susţineri, Curtea constatã cã prin formula "persoanã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã" din conţinutul alin. (1) al art. 52 din Constituţie, republicatã, legiuitorul constituant a înţeles cetãţenii, strãinii şi apatrizii, priviţi individual sau în calitate de subiecte colective de drept privat ori de drept public, care acţioneazã în calitatea lor de persoane juridice. De altfel, acest înţeles rezultã şi din plasarea dispoziţiilor art. 52 din Constituţie în titlul II cap. II "Drepturile şi libertãţile fundamentale", care, de regulã, îi privesc pe cetãţeni. Atunci când de aceste drepturi şi libertãţi beneficiazã şi cetãţenii strãini şi apatrizii, subiectul de drept este desemnat de legiuitorul constituant prin termenul "persoanã". Din categoria persoanelor nu sunt excluse subiectele colective de drept, în mãsura în care constituie organizaţii ale persoanelor fizice. Aceeaşi concluzie se impune şi în virtutea art. 34 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la "Cererile individuale", potrivit cãrora "orice persoanã fizicã, orice organizaţie neguvernamentalã sau de orice grup de particulari care se pretinde victimã a unei încãlcãri de cãtre una dintre înaltele pãrţi contractante a drepturilor recunoscute în convenţie sau în protocoalele sale" se poate adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Aşadar, autoritãţile publice intrã sub incidenţa prevederilor art. 52 din Constituţie, republicatã, numai în cazurile în care, conform alin. (2) al acestui articol, prin lege se prevede în mod expres aceasta.
Faţã de cele arãtate, Curtea Constituţionalã urmeazã sã respingã susţinerile referitoare la încãlcarea art. 52 din Constituţie, republicatã, precum şi, pentru aceleaşi considerente, criticile privind contrarietatea dintre textele de lege criticate şi dreptul de asociere al cetãţenilor, consacrat prin prevederile constituţionale ale art. 40.
În legãturã cu încãlcarea prin textele de lege criticate a prevederilor constituţionale ale art. 123 alin. (5), republicatã, Curtea constatã cã, potrivit acestora, numai prefectul, iar nu şi primarul, are calitatea de a ataca în justiţie actele ilegale ale consiliului local. În temeiul <>art. 67 din Legea nr. 215/2001 , precum şi în sensul celor statuate de Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 356 din 10 decembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 3 martie 2003, "primarul este abilitat sã reprezinte în justiţie unitatea administrativ-teritorialã, dar aceastã dispoziţie vizeazã numai raporturile colectivitãţii locale cu terţii, nu şi pe cele cu consiliul local, care este organ al unitãţii administrativ-teritoriale, ca şi primarul, şi are aceeaşi legitimitate cu acesta".
Aşa fiind, Curtea urmeazã sã respingã şi aceste susţineri de neconstituţionalitate ca neîntemeiate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 şi ale <>art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în dosarele nr. 7.375 CA/2003, nr. 7.719 CA/2003, nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 şi nr. 3.550 CA/2003 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 februarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
Întrucât doamna Gabriela Dragomirescu se aflã în strãinãtate, fiind plecatã în interes de serviciu, în locul sãu semneazã, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedurã civilã,
Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
