Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 658 din 15 octombrie 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 658 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 27 noiembrie 2015

    Daniel Marius Morar - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Florian Niţu în Dosarul nr. 3.278/269/2013 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 107D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Camelia Pătraşcu, din cadrul Baroului Bucureşti, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa părţii Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 108D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 40.021/299/2013 al aceleiaşi instanţe.
    4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, acelaşi apărător ales, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa părţii Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării celor două dosare. Reprezentantul autorului excepţiei şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 108D/2015 la Dosarul nr. 107D/2015, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Arată că faptele contravenţionale reprezintă fapte penale în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precizând că, deşi se dă posibilitatea contravenientului de a contesta legalitatea procesului-verbal, aceasta se face abia în faţa instanţei de judecată, până atunci aplicarea sancţiunii afectând drepturile constituţionale ale contravenientului, prevăzute de art. 21 şi 25 din Legea fundamentală. Astfel, se aduce atingere dreptului la liberă circulaţie, întrucât dovada de circulaţie eliberată de agentul constatator produce efecte începând cu a doua zi, iar libertatea de circulaţie în străinătate se face doar cu încuviinţarea instanţei, după obţinerea certificatului de grefă şi depunerea acestuia la poliţie, adică la un moment mult ulterior, care poate fi chiar şi după eliberarea permisului de conducere. Susţine că se încalcă accesul liber la justiţie, având în vedere că în faţa instanţei vor putea fi administrate probe în dovedirea nevinovăţiei, dar acest demers vine după aplicarea sancţiunii care restricţionează libertatea de circulaţie. Conform art. 9 din Codul de procedură penală, în cursul procesului penal este garantat dreptul persoanei la libertate, orice măsură privativă de libertate dispunându-se în mod excepţional şi doar în cazurile prevăzute de lege. Întrucât agentul constatator aplică sancţiunea prin procesul-verbal, se încalcă şi art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 103 din Codul de procedură penală. În ce priveşte art. 1 alin. (5) din Constituţie, arată că nu se respectă caracterul de lege organică al legii de aprobare a ordonanţei, care a fost votată ca lege ordinară. Conform art. 103 din Codul de procedură penală, probele nu au valoare dinainte stabilită, iar vinovăţia se stabileşte dincolo de orice îndoială. Or, aplicarea instantanee a sancţiunii care îngrădeşte dreptul de liberă circulaţie în străinătate, dar şi în ţară, se face înainte de aprecierea de către instanţă a probelor şi stabilirea vinovăţiei dincolo de orice dubiu.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat conţine norme de procedură cu caracter general şi precizând că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că acestea nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală referitoare la dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă circulaţie.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin încheierile din 16 decembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 3.278/269/2013 şi nr. 40.021/299/2013, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Florian Niţu în cauze civile având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate de acesta împotriva sentinţelor pronunţate de Judecătoria Olteniţa cu privire la cererea sa de anulare a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că sunt întrunite condiţiile procedurale pentru a fi examinată de Curtea Constituţională şi enumeră dispoziţiile din Legea fundamentală pretins nesocotite, respectiv art. 1 alin. (5), art. 21 şi art. 25, fără să argumenteze, însă, contrarietatea dintre acestea şi prevederile art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
    10. Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege ce formează obiect al acesteia reglementează modul de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, stabilind reguli cu caracter general de aplicare a sancţiunii, prin procesul-verbal de constatare, dar şi criterii de individualizare a sancţiunii contravenţionale. Apreciază că textul de lege nu contravine art. 21 din Constituţie, precizând că, în virtutea prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, atât instanţa de fond învestită cu soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie, cât şi cea de apel poate utiliza, în cadrul examenului de legalitate şi temeinicie a sancţiunii contravenţionale, criteriile de evaluare a gradului de pericol concret al faptei contravenţionale, stabilite la art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ceea ce dovedeşte, o dată în plus, netemeinicia excepţiei. Precizează că, în lipsa unei motivări adecvate a cererii, instanţa apreciază ca neîntemeiată şi invocarea neconstituţionalităţii prin raportare la prevederile art. 21 din Legea fundamentală.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

                               CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următoarea redactare: "(1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică şi sancţiunea.
    (2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancţiunea. În acest caz sancţiunea se aplică prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal.
    (3) Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal."
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (5) care impune obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 25 care garantează dreptul de liberă circulaţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum a concluzionat în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, din jurisprudenţa sa a rezultat că excepţia de neconstituţionalitate are o anumită structură, fiind, în mod esenţial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei contrarietăţi existente între cele două texte. În cauza de faţă, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă, autorul acesteia rezumându-se, însă, la menţionarea faptului că sunt întrunite condiţiile procedurale pentru a fi examinată de Curtea Constituţională şi la enumerarea dispoziţiilor din Legea fundamentală pretins nesocotite, fără să argumenteze, însă, în vreun fel, discordanţa dintre acestea şi prevederile de lege deduse controlului de constituţionalitate.
    17. Or, prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate Curţii Constituţionale. În situaţii similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Curtea a arătat că, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, s-ar substitui autorului acesteia în ce priveşte formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011).
    18. Totodată, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, mai sus menţionată, Curtea a observat că, dacă excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ipoteză ce corespunde situaţiei din prezenta cauză.
    19. Curtea constată că, în cauza de faţă, la termenul stabilit pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, s-a prezentat reprezentantul autorului acesteia, care a susţinut şi motivat oral excepţia, solicitând admiterea acesteia. Faţă de acest aspect, Curtea reţine că, aşa cum a statuat prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată. În consecinţă, motivarea ulterioară a excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi avută în vedere de Curtea Constituţională, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate fiind necesară întrunirea tuturor condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, inclusiv cea referitoare la motivarea, potrivit legii, a excepţiei de neconstituţionalitate.

    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Florian Niţu în dosarele nr. 3.278/269/2013 şi nr. 40.021/299/2013 ale Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2015.


                             PREŞEDINTE,
                          DANIEL MARIUS MORAR

                           Magistrat-asistent,
                           Valentina Bărbăţeanu

                                  ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016