Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 658 din 11 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 405 din 17 iunie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Marina Salzmann în Dosarul nr. 3.235/211/2009 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, în temeiul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.235/211/2009, Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Marina Salzmann.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul considerã cã dispoziţia legalã criticatã "încalcã principiul egalitãţii în drepturi, întrucât, pentru fapta nerespectãrii <>Legii nr. 112/1995 cu ocazia încheierii contractelor de vânzare-cumpãrare, sancţioneazã numai cumpãrãtorul, deşi acelaşi tratament juridic ar trebui sã suporte şi vânzãtorul - statul român, din moment ce a fost, de asemenea, în culpã în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , deci suportarea de cãtre cocontractanţi a sancţiunii ar trebui sã fie solidarã şi proporţionalã cu culpa comisã de fiecare, potrivit regulilor culpei comune".
Pe de altã parte, prin efectul aplicãrii <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 , sancţiunea constând în lipsirea unei categorii de persoane de beneficiul restituirii valorii de piaţã a imobilelor cumpãrate în temeiul <>Legii nr. 112/1995 se aplicã retroactiv, întrucât nu era prevãzutã la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpãrare. Noua sancţiune se aplicã unor relaţii civile nãscute şi stinse înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 1/2009 prin care a fost introdus <>art. 50^1 în Legea nr. 10/2001 , ceea ce contravine dispoziţiilor art. 15 din Constituţie.
Mai mult, persoanele care au încheiat contractele de vânzare-cumpãrare cu eludarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 sunt private de dreptul la restituirea valorii de piaţã a imobilelor, drept care reprezintã o creanţã asupra statului. Aceastã mãsurã constituie o sancţiune prea oneroasã, echivalând cu confiscarea deghizatã a bunului, fãrã o justificare obiectivã şi raţionalã, fapt ce contravine prevederilor art. 44 din Constituţie.
Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autor, respectiv nu au caracter retroactiv, nu stabilesc condiţii discriminatorii pentru persoanele aflate în aceleaşi situaţii juridice şi nu încalcã dreptul de proprietate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut: "(1) Proprietarii ale cãror contracte de vânzare-cumpãrare, încheiate cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, au fost desfiinţate prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţã al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.
(2) Valoarea despãgubirilor prevãzute la alin. (1) se stabileşte prin expertizã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15, art. 16, art. 44 alin. (1) şi (3) şi art. 46.
Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional. În acest sens sunt <>deciziile nr. 1.351 din 10 decembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, şi nr. 1.183 din 17 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 27 octombrie 2009, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 .
În plus faţã de raţiunile pe care s-a întemeiat soluţia pronunţatã, Curtea reţine şi netemeinicia criticilor raportate la dispoziţiile art. 15 din Constituţie, care consacrã principiul neretroactivitãţii legii civile. Cu privire la aplicarea acestui principiu, Curtea apreciazã cã situaţia juridicã generatã de actul lovit de nulitate trebuie caracterizatã ca facta pendentia, iar nu facta praeterita sau causae finite. Astfel, în situaţia succesiunii în timp a mai multor acte normative, momentul anulãrii actului, adicã al producerii efectelor nulitãţii trebuie distins de momentul în raport cu care se apreciazã existenţa cauzei de nulitate. Ambele cazuri trebuie rezolvate potrivit regulii tempus regit actum: cauza de nulitate este reglementatã de legea în vigoare în momentul încheierii actului juridic civil, în vreme ce efectele nulitãţii sunt determinate de legea în vigoare în momentul anulãrii efective, care, în ipoteza pe care o avem în vedere, este legea nouã. Numai în cazul în care un act s-a încheiat şi a fost anulat efectiv sub aceeaşi lege, suntem în prezenţa unei causae finite, care nu mai poate fi afectatã de legea nouã.
Prin urmare, este posibil ca o lege sã cârmuiascã cauzele de nulitate şi altã lege sã se aplice efectelor acestei sancţiuni civile. O soluţie contrarã ar echivala cu înlãturarea principiului aplicãrii imediate a legii civile noi, şi, deci, ultrctivitatea legii vechi, care nu poate fi admisã decât dacã este expres prevãzutã de legea nouã.
Aplicând aceste consideraţii cu valoare de principiu obiectului dedus controlului de constituţionalitate, Curtea reţine cã restituirea preţului actualizat plãtit de chiriaşii ale cãror contracte de vânzare-cumpãrare au fost încheiate cu eludarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , iar nu a preţului de piaţã al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare, ca în cazul contractelor de vânzare-cumpãrare, încheiate cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , nu constituie o nouã sancţiune civilã, aşa cum pretinde autorul criticii de neconstituţionalitate, ci reprezintã exclusiv un efect al constatãrii nulitãţii actelor civile, stipulat de legea nouã. Curtea constatã cã aceasta îşi limiteazã incidenţa exclusiv la situaţii juridice cu persistenţã în timp, aşadar integrate domeniului sãu temporal legitim de aplicare, ceea ce impune concluzia cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Distincţia operatã de textul de lege criticat sub aspectul valorii preţului restituit cãtre cumpãrãtor reprezintã o consecinţã a regimului juridic diferit aplicabil contractelor de vânzare-cumpãrare încheiate cu fraudarea legii. Chiar fãcând abstracţie de posibila sa conotaţie penalã, o asemenea manoperã constituie un delict civil, ceea ce, evident, înlãturã orice posibilã legitimare a sa în considerarea unui drept sau a unei libertãţi şi, totodatã, impune instituirea, în ceea ce o priveşte, a unui regim juridic sancţionator.
Astfel, pretinsa contrarietate faţã de dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece textul legal criticat nu ocroteşte în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foştii chiriaşi în temeiul <>Legii nr. 112/1995 şi dreptul de proprietate dobândit prin fraudarea legii, Curtea reţine cã aceasta este nefondatã, deoarece principiul egalitãţii impune aplicarea aceluiaşi tratament juridic unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridicã. Or, este evident cã persoanele menţionate se aflã în situaţii juridice diferite. Astfel, apare ca fiind echitabilã soluţia ca prima categorie sã beneficieze de plata unor despãgubiri ca urmare a desfiinţãrii pe cale judecãtoreascã a contractelor de vânzarecumpãrare încheiate în mod valabil, la preţul de piaţã al imobilelor, care sã permitã cumpãrarea unei noi locuinţe, având în vedere cã, la data dobândirii acelui imobil de la stat, cumpãrãtorul a plãtit preţul real al imobilului, stabilit în conformitate cu actele normative în vigoare la acel moment. În ceea ce priveşte a doua categorie de persoane, este de principiu cã, ori de câte ori prin intermediul unui act juridic se urmãreşte un scop ilicit, cum ar fi fraudarea legii, potrivit principiului "fraus omnia corrumpit", operaţia devine ilicitã în întregime, astfel încât actul juridic care îi dã expresie este lipsit de eficienţã juridicã, fiind lovit de nulitate absolutã. Împrejurarea cã persoana interesatã, deşi cunoştea sau ar fi trebuit sã cunoascã prevederile <>Legii nr. 112/1995 cu privire la condiţiile de înstrãinare a imobilelor cu destinaţia de locuinţã, precum şi consecinţele juridice ale nerespectãrii acestora, nu s-a conformat exigenţelor legale, dã expresie propriei sale culpe, iar, potrivit principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans", lipseşte de îndreptãţire critica reglementãrii în cauzã.
Mai mult, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacã de la o premisã greşitã constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului sãu de proprietate, fãcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãruia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacrã caracterul inviolabil al proprietãţii private, "în condiţiile legii".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Marina Salzmann în Dosarul nr. 3.235/211/2009 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
