Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 656 din 17 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 26 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Radu I. Prodrom în Dosarul nr. 239/286/2010 al Judecãtoriei Rãducãneni.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent, referând asupra cauzei, aratã cã autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicitã Curţii Constituţionale admiterea criticii de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 239/286/2010, Judecãtoria Rãducãneni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Radu I. Prodrom într-o cauzã având ca obiect anularea Hotãrârii nr. 34 din 12 ianuarie 2010, emisã de Comisia Judeţeanã Iaşi, de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi reconstituire a dreptului de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul (cetãţean suedez la data formulãrii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate) susţine cã dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 18/1991 sunt neconstituţionale în "circumstanţele legislative intervenite dupã 1 ianuarie 2007", deoarece îngrãdesc posibilitatea cetãţenilor strãini de a beneficia de plenitudinea dreptului de proprietate. Chiar dacã legislaţia europeanã dã dreptul statelor de a adopta legile pe care le considerã necesare, totuşi acest drept se referã numai la folosinţa bunurilor, conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii sau a amenzilor, astfel cum prevede art. 1 paragraful (2) din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Cu toate acestea, prin respingerea cererii reclamantului, statul opereazã o restrângere asupra dreptului de proprietate şi nu asupra folosinţei, ceea ce este în flagrantã contradicţie cu art. 11 alin. (2), art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie.
Judecãtoria Rãducãneni apreciazã cã prevederile legale criticate, prin condiţionarea dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, de calitatea de cetãţean român, intrã în contradicţie cu art. 148 alin. (2), art. 11 alin. (2), art. 20 din Constituţie şi cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, având în prezent urmãtorul cuprins: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale ce formeazã obiectul excepţiei încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementãrilor comunitare cu caracter obligatoriu, precum şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu, din perspectiva unor critici similare referitoare la încãlcarea dreptului de proprietate.
Astfel, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 59 din 27 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2011, Decizia nr. 879 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, Curtea a reţinut cã prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupã caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptãţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi pentru foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţionalã.
Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale. Potrivit normei constituţionale, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã aceştia, dupã anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil şi urmãtoarele), Legea nr. 18/1991 fiind o lege specialã care are ca destinatari doar pe cetãţenii români.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţatã de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei a prevederilor constituţionale ale art. 148 alin. (2), Curtea constatã cã acestea nu au nicio semnificaţie pentru soluţionarea prezentei cauze.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Radu I. Prodrom în Dosarul nr. 239/286/2010 al Judecãtoriei Rãducãneni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
