Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 651 din 17 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 18, art. 19, art. 20, art. 25, art. 26, art. 27 si art. 28 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 7 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 18, art. 19, art. 20, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Ionuţ Berescu în Dosarul nr. 7.376/333/2009 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.376/333/2009, Tribunalul Vaslui - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 18, art. 19, art. 20, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurentul Ionuţ Berescu cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 466 din 5 februarie 2010, pronunţatã de Judecãtoria Vaslui în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece organul constatator este liber sã constate contravenţiile, sã stabileascã vinovãţia şi sã aplice sancţiunile, fiind scutit de la orice sarcinã a probãrii acuzaţiilor şi sancţiunilor îndreptate împotriva contravenientului. De asemenea, în procedura de comunicare a procesului-verbal de contravenţie, faptul cã poate fi martor în cadrul procedurii de afişare a procesului-verbal un angajat al intimatei aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Autorul excepţiei invocã în susţinerea criticii de neconstituţionalitate Hotãrârea din 4 octombrie 2007, pronunţatã în Cauza Anghel împotriva României.
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1, art. 18, art. 19, art. 20, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 1: "Legea contravenţionalã apãrã valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penalã. Constituie contravenţie fapta sãvârşitã cu vinovãţie, stabilitã şi sancţionatã prin lege, ordonanţã, prin hotãrâre a Guvernului sau, dupã caz, prin hotãrâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.";
- Art. 18: "Contravenientul este obligat sã prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cãrora se fac menţiunile prevãzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni publici.";
- Art. 19: "(1) Procesul-verbal se semneazã pe fiecare paginã de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se aflã de faţã, refuzã sau nu poate sã semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sã fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnãtura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.";
- Art. 20: "Dacã o persoanã sãvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.";
- Art. 25: "(1) Procesul-verbal se va înmâna sau, dupã caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacã este cazul, pãrţii vãtãmate şi proprietarului bunurilor confiscate.
(2) Comunicarea se face de cãtre organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult o lunã de la data aplicãrii acesteia.
(3) În situaţia în care contravenientul a fost sancţionat cu amendã, precum şi dacã a fost obligat la despãgubiri, odatã cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica şi înştiinţarea de platã. În înştiinţarea de platã se va face menţiunea cu privire la obligativitatea achitãrii amenzii la instituţiile abilitate sã o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare şi, dupã caz, a despãgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând sã se procedeze la executarea silitã.";
- Art. 26: "(1) Dacã agentul constatator aplicã şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta şi înştiinţarea de platã se înmâneazã contravenientului, fãcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã şi faţã de celelalte persoane cãrora trebuie sã li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacã sunt prezente la încheierea acestuia.
(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuzã sã semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţãrii de platã se face de cãtre agentul constatator în termen de cel mult o lunã de la data încheierii.";
- Art. 27: "Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţãrii de platã se face prin poştã, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemneazã într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.";
- Art. 28: "(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor aceastã posibilitate trebuie menţionatã în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep sã curgã de la miezul nopţii zilei urmãtoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitãţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achitã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritãţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate sã administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cãrei razã acestea funcţioneazã, de cetãţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul sãvârşirii contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţã se predã de cãtre contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştã organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).
(3) Amenzile contravenţionale pot fi achitate şi prin intermediul instrumentelor de platã electronicã în cadrul Ghişeului virtual de plãţi, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic Naţional. În acest caz:
a) achitarea unei amenzi contravenţionale se dovedeşte prin prezentarea extrasului de cont al plãtitorului sau a dovezii de platã emise de Ghişeul virtual de plãţi, aceasta specificând data şi ora efectuãrii plãţii;
b) se eliminã obligativitatea pentru plãtitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de platã emisã de Ghişeul virtual de plãţi cãtre agentul constatator sau organul din care acesta face parte."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi cu motivare similarã.
Astfel, critica potrivit cãreia dispoziţiile de lege criticate încalcã dreptul la un proces echitabil a mai fost examinatã de Curte prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 259 din 20 martie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 216 din 28 februarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, şi Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009.
Cu acele prilejuri Curtea a reţinut, în esenţã, cã procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucurã de prezumţia de legalitate, însã, atunci când este formulatã o plângere împotriva acestuia, este contestatã chiar prezumţia de care se bucurã. În acest caz, instanţa de judecatã competentã va administra probele prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflãrii adevãrului. Chiar dacã art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispoziţiile Codului de procedurã civilã, instanţele de judecatã nu pot face aplicarea strictã a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contrã, chiar ele trebuie sã manifeste un rol activ pentru aflarea adevãrului, din moment ce contravenţia intrã sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate susţine rãsturnarea sarcinii probei.
În acest cadru, contravenientul beneficiazã de toate drepturile procedurale prevãzute de lege, fiind astfel respectate toate dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, inclusiv dreptul la un proces echitabil prevãzut de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Autorului contravenţiei i se asigurã, fãrã nicio îngrãdire, dreptul de a se adresa justiţiei, cerând anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Într-o asemenea situaţie este firesc cã el trebuie sã dovedeascã netemeinicia ori nelegalitatea constatãrii contravenţiei sau a sancţiunii aplicate. Aceasta nu înseamnã rãsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general al procedurii civile, potrivit cãruia cel ce face o afirmaţie în cadrul judecãţii trebuie sã o dovedeascã. Sãvârşirea contravenţiei se constatã nemijlocit de cãtre agentul constatator, abilitat în acest sens prin actul normativ de stabilire a contravenţiei, iar procesul-verbal de constatare are forţã probantã pânã la dovada contrarã, moment pânã la care persoana cãreia i se imputã sãvârşirea contravenţiei are calitatea de contravenient.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin decizia menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 18, art. 19, art. 20, art. 25, art. 26, art. 27 şi art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Ionuţ Berescu în Dosarul nr. 7.376/333/2009 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
