Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 65 din 27 februarie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 10 decembrie 1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa si a dispozitiilor art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, modificata si completata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 289 din 1 iunie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 10 decembrie 1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa şi a dispoziţiilor <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin pct. 43 al <>art. I din titlul I al Legii nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţii ridicate de Societatea de Investiţii Financiare Moldova - S.A. Bacau în dosarele nr. 6.500/COM/2000, 6.634/2000, 6.689/2000, 6.690/2000 şi 6.752/2000 ale Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã.
La apelul nominal rãspunde consilier juridic Cristina Gascu pentru Societatea de Investiţii Financiare Moldova - S.A. Bacau şi consilier juridic Iuliana Plopeanu pentru Societatea Comercialã "Seromgal" - S.A. Galaţi, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 425C/2000, 426C/2000, 427C/2000 şi 428C/2000 la Dosarul nr. 424C/2000, întrucât au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate şi au fost invocate de acelaşi autor. Reprezentanţii autorului exceptiei, cel al partii prezente, precum şi cel al Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 425C/2000, 426C/2000, 427C/2000 şi 428C/2000 la Dosarul nr. 424C/2000.
Reprezentantul Societãţii de Investiţii Financiare Moldova - S.A. Bacau solicita admiterea exceptiei, deoarece considera ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile art. 41 din Constituţie, întrucât prin diminuarea capitalului social al societãţilor comerciale agricole cu valoarea terenurilor agricole şi a celor aflate permanent sub luciu de apa i se produce un prejudiciu corespunzãtor acţiunilor aferente valorii acestor terenuri. Se apreciazã ca astfel se incalca principiul protecţiei proprietãţii private, acţiunile deţinute de societãţile de investiţii financiare fiind expresia proprietãţii private din capitalul social.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Seromgal" - S.A. Galaţi solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, considerând ca dispoziţiile <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, precum şi cele ale <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice nu contravin dispoziţiilor art. 41 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierile din 11 octombrie 2000, pronunţate în dosarele nr. 6.500/COM/2000, nr. 6.634/COM/2000 şi nr. 6.752/COM/2000 Tribunalul Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 19 decembrie 1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa. De asemenea, prin Încheierile din 11 octombrie 2000, pronunţate în dosarele nr. 6.689/COM/2000 şi nr. 6.690/COM/2000 Tribunalul Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate atât a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 19 decembrie 1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, cat şi a dispoziţiilor <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 , prin care terenurile agricole sau terenurile aflate sub luciu de apa sunt scoase din capitalul social, dupã ce, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 , s-a prevãzut ca aceste terenuri vor intra în capitalul social şi dispoziţiile acestei hotãrâri şi-au produs efectele, contravin prevederilor art. 41 din Constituţie, provocand un prejudiciu prin diminuarea numãrului de acţiuni la societatea comercialã respectiva. Se mai arata ca prin <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , este încãlcat art. 41 din Constituţie, întrucât s-a dispus în mod abuziv ca terenurile de incinta sa fie considerate drept aport în natura al statului la capitalul social, acţiunile aferente urmând sa fie distribuite Fondului Proprietãţii de Stat, chiar în situaţia în care acesta nu mai avea calitatea de acţionar. Se susţine ca astfel a fost încãlcat dreptul de proprietate asupra acţiunilor, prejudiciul constând în numãrul de acţiuni aferente cotei de capital deţinute la acea societate.
Tribunalul Galaţi, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţiile de neconstituţionalitate sunt neintemeiate, deoarece terenurile agricole aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societãţilor comerciale prevãzute la <>art. 1 şi 2. Prin adoptarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 s-a urmãrit reglementarea situaţiei juridice a terenurilor aflate în administrarea societãţilor agricole care urmeazã sa se privatizeze. Actul normativ în discuţie stabileşte care terenuri intra în proprietatea societãţilor agricole, respectiv cele pentru care s-a obţinut certificat de atestare a dreptului de proprietate, şi care terenuri nu pot face parte din capitalul social al societãţilor agricole. Statul a fost, pana la apariţia <>Legii nr. 1/2000 , proprietarul terenurilor aflate în administrarea foştilor acţionari, efectuand, în aceasta calitate, acte de gestiune. <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 este un act normativ de gestiune prin care a fost reglementatã situaţia juridicã a terenurilor proprietatea statului aflate în administrarea societãţilor agricole care urmeazã sa fie privatizate. În consecinta, prevederile art. 3 alin. (4) din aceasta ordonanta nu incalca prevederile art. 41 din Constituţie şi nu aduc atingere dreptului de proprietate asupra acţiunilor aferente valorii terenului, iar actionarilor nu le cauzeazã nici un prejudiciu.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, se apreciazã ca aceasta excepţie este neîntemeiatã. <>Legea nr. 99 din 26 mai 1999 , prin titlul I, a modificat şi a completat <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale. În capitolul VI este reglementatã situaţia unor imobile deţinute de societãţile comerciale care fac obiectul privatizãrii. Prin art. 32^2 se dispune cu privire la capitalul social al societãţilor comerciale cãrora li s-a eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în sensul ca acesta se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor menţionate în certificat, iar în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate nu a fost urmatã anterior privatizãrii de majorarea corespunzãtoare a capitalului social sau dacã certificatul se elibereazã dupã privatizare, capitalul social se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor care va fi consideratã aport în natura al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, dupã caz, în schimbul cãruia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţiile de neconstituţionalitate sunt neintemeiate. Dispoziţiile <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 , potrivit cãrora terenurile agricole şi terenurile aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societãţilor comerciale prevãzute la art. 1 şi 2 din aceasta ordonanta de urgenta, nu aduc atingere dreptului de proprietate privatã, garantat prin art. 41 din Legea fundamentalã, acestea concretizand opţiunea politicii statului în privinta reformei economice şi strategiei de privatizare. Textul criticat nu este neconstitutional nici în perspectiva aplicãrii acestor prevederi, care ar putea conduce la diminuarea capitalului social al societãţilor comerciale agricole ce au inclus în capitalul social valoarea terenurilor agricole aflate în administrare, deoarece nu exista nici un temei legal pentru majorarea capitalului social al societãţilor comerciale agricole cu valoarea acestor terenuri. Se mai arata ca <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicãrii <>art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , invocatã în susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate, cuprinde dispoziţii privind majorarea capitalului social al societãţilor comerciale cu valoarea terenurilor aflate în proprietatea acestora. În consecinta, aceste dispoziţii nu pot constitui temeiul legal pentru majorarea capitalului social al societãţilor agricole cu valoarea terenurilor agricole aflate în exploatarea acestora, a cãror situaţie juridicã nu a fost clarificata. De asemenea, <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 stabileşte valoarea de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicãrii <>art. 36 şi 38 din Legea nr. 18/1991 şi reglementeazã dreptul persoanelor ale cãror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat şi se afla în administrarea unitãţilor agricole de stat, reorganizate în societãţi comerciale agricole, la un numãr de acţiuni determinat în funcţie de valoarea medie a unui hectar de teren echivalent. Cu privire la aceste terenuri <>Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 stabileşte prin art. 75 ca din masa capitalului social al societãţii comerciale, supus distribuirii cãtre Fondul Proprietãţii Private şi Fondul Proprietãţii de Stat, se exclude capitalul aferent acţiunilor emise în condiţiile prevãzute la <>art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 . Deci nici valoarea terenurilor agricole aparţinând persoanelor fizice cãrora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul <>art. 36 şi 38 din Legea nr. 18/1991 nu a fost inclusã în capitalul supus distribuirii cãtre Fondul Proprietãţii de Stat şi Fondul Proprietãţii Private. Astfel dispoziţiile <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 , potrivit cãrora terenurile agricole şi terenurile aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societãţilor comerciale prevãzute la art. 1 şi 2 din acelaşi act normativ, nu aduc atingere dreptului de proprietate privatã garantat prin art. 41 din Legea fundamentalã.
De asemenea, se considera ca prevederile <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 , sunt constituţionale, întrucât societãţile comerciale, potrivit <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 , republicatã, sunt proprietarele tuturor bunurilor din patrimoniul lor, inclusiv asupra terenurilor, iar potrivit <>art. 98 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 , republicatã, actionarii sunt proprietari numai ai acţiunilor. Se mai arata ca actionarii sunt creditorii speciali ai societãţii pentru sumele depuse ca aport, care, fata de creditorii obisnuiti, au dreptul, constituiţi în adunarea generalã, sa participe la conducerea societãţii. Astfel, prin <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , care dispune mãrirea capitalului social al societãţii comerciale cu valoarea terenurilor noudobandite, nu sunt lezate drepturile actionarilor. Asa fiind, textul de lege nu contravine dispoziţiilor art. 41 din Constituţie.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 13 decembrie 1999, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "Terenurile agricole şi terenurile aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societãţilor comerciale prevãzute la art. 1 şi 2."
Art. 1 din ordonanta prevede: "Prezenta ordonanta de urgenta stabileşte cadrul juridic privind privatizarea societãţilor comerciale agricole, care deţin în exploatare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, constituite în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale, precum şi regimul concesionarii terenurilor proprietate publica şi privatã a statului, aflate în exploatarea acestor societãţi." Totodatã art. 2 al aceleiaşi ordonanţe precizeazã: "Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta se aplica şi societãţilor comerciale rezultate din divizarea sau fuziunea societãţilor comerciale menţionate la art. 1, care deţin în exploatare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa."
De asemenea, obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997), modificatã şi completatã prin pct. 43 al <>art. I din titlul I al Legii nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999), text potrivit cãruia: "(1) Capitalul social al societãţilor comerciale cãrora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor menţionate în certificat.
(2) Administratorii sunt obligaţi sa înregistreze majorarea capitalului social la registrul comerţului în termen de 60 de zile de la data emiterii certificatului, societatea comercialã fiind scutitã de plata taxelor şi a oricãror alte obligaţii legate de aceasta operaţiune.
(3) În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmatã, anterior privatizãrii, de majorarea corespunzãtoare a capitalului social sau dacã certificatul se elibereazã dupã privatizare, capitalul social se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor, care va fi consideratã aport în natura al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, dupã caz, în schimbul cãruia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate. Cumpãrãtorul are un drept de opţiune la cumpãrarea de la instituţia publica implicata, la un preţ convenit în contractul iniţial de vânzare a acţiunilor ori, în lipsa unei clauze în acest sens, la preţul plãtit de cumpãrãtor pentru pachetul iniţial de acţiuni, reactualizat în conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea acestei ordonanţe de urgenta, a unui numãr de acţiuni suplimentare reprezentând un procent din acţiunile nou-emise egal cu cota de participare a cumpãrãtorului la capitalul social la data când s-a emis certificatul sau la data achiziţionãrii pachetului iniţial de acţiuni, dupã caz. Cumpãrãtorul îşi poate exercita aceasta opţiune în termen de doua luni de la data înregistrãrii majorãrii capitalului social. Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor nou-emise are loc în momentul plãţii integrale a acţiunilor.
(4) Pana la expirarea termenului de exercitare a dreptului de opţiune, drepturile de vot conferite de acţiunile emise în conformitate cu prevederile alin. (3) sunt suspendate.
(5) Adunarea generalã care decide emiterea acţiunilor suplimentare corespunzãtoare valorii terenului poate sa hotãrascã convertirea automatã a acestora în acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, fãrã drept de vot, pe data expirãrii termenului de exercitare a dreptului de opţiune ori, dupã caz, la data rezolutiunii contractului de vânzare-cumpãrare a acţiunilor."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca textul de lege criticat contravine prevederilor art. 41 alin. (1), (2), (3), (5) şi (7) din Constituţie, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 41 alin. (1) teza întâi: "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.";
- Art. 41 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 41 alin. (3): "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilitã potrivit legii, cu dreapta şi prealabilã despãgubire.";
- Art. 41 alin. (5): "Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie." ;
- Art. 41 alin. (7): "Averea dobandita licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezuma."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca asupra dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 10 decembrie 1999 , prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, şi anume prin Decizia nr. 206 din 17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000, statuand în sensul constituţionalitãţii acestor dispoziţii legale. De asemenea, prin Decizia nr. 203 din 17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001, respingând excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, Curtea a reţinut ca "textul de lege criticat nu afecteazã dreptul de proprietate al vreunui titular", deoarece un pachet de acţiuni "conferã un drept de creanta asupra patrimoniului societãţii comerciale, iar nu un drept de proprietate asupra bunurilor acesteia". Curtea nu poate primi nici susţinerea ca autorul exceptiei suferã o paguba materialã prin diminuarea valorii acţiunilor datoritã neincluderii în capitalul social a terenurilor agricole. Potrivit prevederilor <>Legii privatizãrii nr. 58/1991 , "acţiunile corespunzãtoare capitalului social al fiecãrei societãţi comerciale au fost repartizate procentual între Fondul Proprietãţii de Stat şi fostele Fonduri ale Proprietãţii Private, antecesorii societãţilor de investiţii financiare. Repartizarea procentualã a acţiunilor societãţilor comerciale rãmâne identicã, indiferent de orice modificare a valorii capitalului social".
Asa fiind şi întrucât nu au intervenit împrejurãri noi de natura sa modifice aceasta jurisprudenta, Curtea Constituţionalã urmeazã sa respingã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 10 decembrie 1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, cu raportare la prevederile art. 41 din Constituţie.
Examinând <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã, Curtea constata ca acest text de lege se referã la procedura de majorare a capitalului social al societãţilor comerciale cu valoarea terenurilor deţinute de acestea pentru desfãşurarea activitãţii în conformitate cu obiectul lor de activitate, iar nu la atribuirea acţiunilor aferente majorãrii capitalului social cu valoarea terenurilor care se realizeazã într-o etapa ulterioara. Este adevãrat ca majorarea capitalului social se face cu aprobarea adunãrii generale a actionarilor, dar în speta actionarii nu au contestat majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor, ci numai modalitatea de atribuire a acţiunilor aferente care, dupã opinia lor, trebuia sa se facã în conformitate cu cota detinuta de fiecare acţionar, asa cum de fapt s-a şi procedat, iar nu în conformitate cu dispoziţiile <>art. 5 lit. b) din Hotãrârea Guvernului nr. 55/1998 , completatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 361/1998, referitoare la modul de atribuire a acţiunilor aferente majorãrii capitalului social cu valoarea terenurilor, cum susţine Fondul Proprietãţii de Stat.
Dispoziţiile <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 , se referã la situaţia unor imobile deţinute de societãţile comerciale care fac obiectul privatizãrii. În art. 32^1 din aceeaşi ordonanta se prevede ca societãţile comerciale care deţin terenuri ce sunt necesare pentru desfãşurarea activitãţii în conformitate cu obiectul lor de activitate şi al cãror regim juridic urmeazã sa fie clarificat vor continua sa foloseascã aceste terenuri pana la clarificarea regimului lor juridic, privatizarea acestor societãţi urmând sa se facã fãrã a se include în capitalul social valoarea terenului aferent. Dupã clarificarea regimului juridic terenurile clasificate ca aparţinând domeniului public al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz, rãmân în folosinta societãţilor comerciale privatizate sau care urmeazã sa fie privatizate, pe baza unei concesiuni acordate de autoritatea competenta pentru perioada maxima prevãzutã de lege. Terenurile clasificate ca aparţinând domeniului privat al statului ori unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz, pot fi concesionate în condiţiile arãtate de lege, închiriate sau oferite societãţii comerciale pentru a fi cumpãrate. Potrivit <>art. 32^2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 , capitalul social al societãţilor comerciale cãrora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor menţionate în certificat, care va fi consideratã ca aport în natura al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, dupã caz, la capitalul social al societãţii comerciale, în schimbul cãruia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate [alin. (3) al art. 32^2]. Cumpãrãtorul are un drept de opţiune la cumpãrarea de la instituţia publica implicata, la un preţ convenit în contractul iniţial de vânzare a acţiunilor ori, în lipsa unei clauze în acest sens, la preţul plãtit de cumpãrãtor pentru pachetul iniţial de acţiuni, reactualizat, a unui numãr de acţiuni suplimentare, reprezentând un procent din acţiunile nou-emise, egal cu cota de participare a cumpãrãtorului la capitalul social la data când s-a emis certificatul sau la data achiziţionãrii pachetului iniţial de acţiuni, dupã caz.
Prin urmare titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor este statul sau unitãţile administrativ-teritoriale, denumite în lege "instituţiile publice implicate". Societatea comercialã care deţine acest teren pentru desfãşurarea activitãţii sale are numai un drept de folosinta, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã. Dacã terenurile respective constituie un aport al statului sau al unitãţilor sale administrativ-teritoriale, în condiţiile <>art. 8 lit. e) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, numai statul sau unitãţile administrativ-teritoriale, în calitate de acţionari, au dreptul la un numãr de acţiuni, în condiţiile dispoziţiilor <>art. 210 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 , republicatã.
Conform <>art. 65 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, numai în lipsa de stipulaţie contrarã bunurile constituite aport în societãţile comerciale devin proprietatea acestora. Terenurile aferente constituie un aport pentru care acţiunile ce se emit revin de drept instituţiei publice implicate, situaţie în care este evident ca nici autorul exceptiei şi nici alţi acţionari nu pot pretinde vreun drept asupra acţiunilor acordate în schimbul terenurilor.
Autorul exceptiei, Societatea de Investiţii Financiare Moldova - S.A. Bacau, nu a dobândit la data infiintarii sale, astfel cum rezulta din dispoziţiile <>Legii nr. 133/1996 , decât un drept de administrare şi gestionare a acţiunilor societãţilor comerciale pentru care s-au emis acţiuni proprii, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare, iar nu şi un drept de proprietate asupra terenurilor aflate în folosinta societãţilor comerciale, necesare pentru desfãşurarea activitãţii lor. Actionarii sunt numai titulari ai acţiunilor, în conformitate cu <>art. 98 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã. Totodatã ei sunt creditori speciali ai societãţilor comerciale pentru sume egale cu valoarea aportului lor la capitalul social.
Asa fiind, <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , modificatã şi completatã, nu lezeaza drepturile Societãţii de Investiţii Financiare Moldova - S.A. Bacau şi nici pe cele ale celorlalţi acţionari ale cãror acţiuni le administreazã şi le gestioneazã, ci se limiteazã sa reglementeze pentru viitor efectele emiterii unor acţiuni suplimentare corespunzãtoare valorii terenului, constituite aport în natura, fãrã sa prejudicieze în vreun mod drepturile persoanelor asociate, care rezulta din calitatea de asociat.
În acest sens este şi jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 91 din 9 mai 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 22 august 2000, precum şi Decizia nr. 250 din 23 noiembrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 12 februarie 2001).
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198 din 10 decembrie 1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa şi excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, ridicate de Societatea de Investiţii Financiare Moldova - S.A. Bacau în dosarele nr. 6.500/COM/2000, 6.634/2000, 6.689/2000, 6.690/2000 şi 6.752/2000 ale Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 27 februarie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Cristina Radu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
