Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 647 din 28 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1^2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 20 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Gilio Giuzepe Roza în Dosarul nr. 9.102/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã prezenţa autorului excepţiei, asistat de avocat Mihai Irimia, şi a pãrţii Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, prin consilier juridic Oana Scrobotã. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având cuvântul, avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulatã. Susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat înfrânge principiul legalitãţii procesului penal întrucât permite organului de urmãrire penalã sã îşi stabileascã în mod aleatoriu şi subiectiv competenţa, în funcţie de fluctuaţia cursului de schimb leu-euro şi de propria alegere a momentului din cadrul urmãririi penale la care sã se raporteze determinarea echivalentului în euro al pagubei materiale produse. Se aratã în acest sens cã, în cauzã, Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi-a stabilit propria competenţã de efectuare a urmãririi penale, prin determinarea pretinsului prejudiciu în raport de cursul de schimb valutar leu-euro de la momentul începerii urmãririi penale. În concluzie, aratã cã nu trebuie permise interpretãri ale textelor de lege ce pot afecta persoane aflate în cursul urmãririi penale.
Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Depune concluzii scrise în acest sens.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã. Aratã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, ci exprimã opţiunea legiuitorului cu privire la criteriile instituite pentru identificarea competenţei organelor de urmãrire penalã. Fluctuaţia cursului de schimb leu-euro în diverse momente din cursul urmãririi penale este nerelevantã, întrucât prejudiciul penal se apreciazã la momentul sãvârşirii faptei, astfel încât cursul de schimb la care se stabileşte valoarea acestuia este cel de la data sãvârşirii faptei. Critica în sensul cã, în practicã, se procedeazã altfel nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 februarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 9.102/1/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, invocatã de Gilio Giuzepe Roza în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã <>art. 13 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 este neconstituţional în mãsura în care este înţeles şi aplicat în sensul cã Direcţia Naţionalã Anticorupţie îşi poate stabili competenţa materialã de efectuare a urmãririi penale cu privire la o infracţiune de evaziune fiscalã, prin determinarea cuantumului prejudiciului în raport de cursul de schimb leu-euro la momentul efectuãrii urmãririi penale. În opinia autorului excepţiei, aceastã interpretare contravine principiului legalitãţii procesului penal, echivalând cu acceptarea posibilitãţii ca organul de urmãrire penalã sã aibã dreptul de a-şi stabili competenţa în mod aleatoriu şi subiectiv, în funcţie de fluctuaţia cursului de schimb leu-euro şi de propria alegere a momentului din cadrul urmãririi penale la care sã se raporteze determinarea echivalentului în euro al pagubei materiale ce determinã competenţa. Totodatã, se aratã cã textul criticat este neconstituţional, întrucât foloseşte moneda euro pentru exprimarea valorii prejudiciului ce determinã competenţa materialã de efectuare a urmãririi penale, contrar prevederilor constituţionale care stabilesc faptul cã moneda naţionalã este leul. Se conchide în sensul cã, în cauzã, "urmãrirea penalã efectuatã de Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi trimiterea în judecatã a inculpaţilor [...] s-a realizat prin înfrângerea dispoziţiilor art. 126 alin. (2), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi art. 137 alin. (2) din Constituţia României".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã prevederile criticate sunt norme speciale de competenţã materialã prin care se delimiteazã cu precizie competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raport de valoarea pagubei produse prin infracţiune, calculatã tot în monedã naţionalã, astfel cã nu se aduce atingere normelor constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În opinia Guvernului, calcularea valorii prejudiciului produs prin infracţiune în funcţie de cursul leu-euro nu este de naturã sã încalce dispoziţiile constituţionale invocate, ci oferã doar o modalitate eficientã de calcul al valorii pagubei efectiv produse, în funcţie de realitãţile economice.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã întrucât prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 13 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 13 alin. (1^2): "Direcţia Naţionalã Anticorupţie este competentã sã efectueze urmãrirea penalã, dacã s-a cauzat o pagubã materialã mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevãzute la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5, art. 246, 247, 248 şi 248^1 din Codul penal, al infracţiunilor prevãzute la <>art. 175, 177 şi 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în <>Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale."
Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2) potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai de lege, ale art. 131 alin. (2) potrivit cãrora Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii, ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiul legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic care guverneazã activitatea procurorilor şi ale art. 137 alin. (2) referitoare la moneda naţionalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, se constatã cã aceasta este neîntemeiatã pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmeazã:
Astfel, reglementarea, prin textul de lege criticat, drept criteriu pentru stabilirea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a efectua urmãrirea penalã, a valorii pagubei cauzate prin infracţiunea sãvârşitã, dã expresie cerinţei restrângerii competenţei organismului specializat în combaterea corupţiei la cazurile de mare corupţie, definite prin calitatea fãptuitorului şi prin valoarea prejudiciilor. Necesitatea realizãrii acestei cerinţe este de altfel subliniatã chiar în cuprinsul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 134 din 29 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 7 octombrie 2005, care a introdus textul de lege criticat în prezenta cauzã. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, reglementarea unui astfel de criteriu nu are drept consecinţã stabilirea aleatorie sau subiectivã a competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ci, dimpotrivã, crearea posibilitãţii ca aceastã competenţã sã poatã fi riguros determinatã. Aşa fiind, textul de lege criticat nu aduce nicio atingere principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic care guverneazã activitatea procurorilor şi nici prevederilor constituţionale potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai de lege.
Faptul cã în reglementarea criteriului valorii materiale a pagubei cauzate se face trimitere la moneda euro vizeazã acelaşi obiectiv, respectiv asigurarea rigurozitãţii şi a continuitãţii în soluţionarea cauzelor penale, având în vedere fluctuaţiile monedei naţionale, şi nu încalcã prevederile constituţionale potrivit cãrora moneda naţionalã a României este leul. De altfel, textul de lege criticat foloseşte sintagma "echivalentul în lei a 1.000.000 euro" în deplinã concordanţã cu prevederile art. 137 alin. (2) din Legea fundamentalã.
În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia urmãrirea penalã efectuatã de Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi trimiterea în judecatã a inculpaţilor s-a realizat prin înfrângerea dispoziţiilor art. 126 alin. (2), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi ale art. 137 alin. (2) din Constituţie, aceasta nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã. Tot astfel, excedeazã competenţei Curţii Constituţionale cenzurarea eventualei interpretãri a textului de lege ce face obiectul excepţiei, în sensul cã Direcţia Naţionalã Anticorupţie îşi poate stabili competenţa materialã de efectuare a urmãririi penale cu privire la o infracţiune de evaziune fiscalã, prin determinarea cuantumului prejudiciului în raport de cursul de schimb euro-leu la momentul efectuãrii urmãririi penale. Competenţa de a stabili dacã, în prezenta cauzã, prejudiciul a fost corect stabilit, inclusiv sub aspectul momentului la care a fost calculat acesta, revine instanţelor de judecatã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Gilio Giuzepe Roza în Dosarul nr. 9.102/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 iunie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
