Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 641 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a) teza intai din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 7 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ionel Gãgeanu şi Elena-Rodica Gãgeanu în Dosarul nr. 293/59/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal rãspunde avocatul Lucia Mureşan, pentru autorul excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, solicitând Curţii ca, interpretând textul de lege criticat, sã constate cã acesta încalcã dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (2) şi (4) din Constituţie; depune la dosar note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul, solicitã respingerea excepţiei.
CURTEA ,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 293/59/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ionel Gãgeanu şi Elena-Rodica Gãgeanu într-o cauzã având ca obiect o contestaţie împotriva unei decizii de respingere a notificãrii formulate în temeiul prevederilor <>Legii nr. 10/2001 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece persoanele care au fost acţionare la o persoanã juridicã proprietarã a unor imobile sunt îndreptãţite sã beneficieze de mãsuri reparatorii numai în echivalent, deşi bunurile existã în materialitatea lor, fiind comod partajabile în naturã. Textul criticat contravine şi dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã întrucât autorii acesteia solicitã Curţii Constituţionale modificarea dispoziţiei legale, deşi activitatea de legiferare este atributul exclusiv al legiuitorului.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât cererea de a se constata cã reglementarea este insuficientã nu constituie un veritabil motiv de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA ,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul judecãtoruluiraportor, susţinerea pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmãtorul cuprins:
"Mãsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent şi în urmãtoarele cazuri:
a) persoana îndreptãţitã era asociat la persoana juridicã proprietarã a imobilelor şi a activelor la data preluãrii acestora în mod abuziv, cu excepţia cazului în care persoana îndreptãţitã era unic asociat sau persoanele îndreptãţite asociate erau membri ai aceleiaşi familii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate, precum şi dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Cu ocazia dezbaterii excepţiei, autorii acesteia, prin reprezentant, au cerut ca textul criticat sã fie examinat şi în raport de dispoziţiile alin. (4) al art. 44 din Constituţie. Aceastã cerere nu respectã dispoziţiile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate". Conform dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, "Curtea Constituţionalã hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor [...]". Rezultã, chiar din norma constituţionalã, cã motivarea excepţiei cu indicarea prevederilor constituţionale încãlcate prin textul de lege criticat, precum şi a substanţei contrarietãţii trebuie fãcutã anterior sesizãrii Curţii, şi anume în momentul ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecatã. Curtea Constituţionalã este competentã sã se pronunţe numai în limitele sesizãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, urmând sã fie respinsã.
Textul criticat face parte din actele normative prin care s-a legiferat în domeniul mãsurilor reparatorii ce se acordã foştilor proprietari ai imobilelor care au trecut abuziv în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; prin acest text s-a stabilit cã acţionarii la persoane juridice proprietare ale imobilelor trecute în mod abuziv în proprietatea statului au dreptul la despãgubiri prin echivalent. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie s-a statuat cã cei îndreptãţiţi la acordarea de mãsuri reparatorii nu sunt proprietari, ci au doar vocaţia de a deveni proprietari, astfel încât dispoziţiile legale care reglementeazã modul de acordare a mãsurilor reparatorii nu pot sã încalce dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie referitoare la dreptul de proprietate, întrucât dreptul de proprietate al celor îndreptãţiţi este inexistent. Problema garantãrii şi ocrotirii dreptului de proprietate se pune numai dupã constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, în care a statuat cã dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul sau de a primi despãgubiri se naşte în viitor, prin aplicarea prevederilor legii care îi reconstituie aceste drepturi, de exemplu, <>Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995.
Curtea Constituţionalã constatã cã, pentru aceleaşi considerente, dispoziţiile criticate nu sunt contrare nici prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
De asemenea, Curtea constatã cã este nefondatã şi critica potrivit cãreia prevederile legale contravin şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul este îndreptãţit ca pentru situaţii deosebite sã aplice un tratament juridic diferit. Astfel, legiuitorul poate opta ca, pentru raţiuni de interes general, sã acorde persoanelor îndreptãţite mãsuri reparatorii prin restituirea în naturã a imobilelor, dacã acestea au avut un drept de proprietate asupra lor sau sã acorde despãgubiri persoanelor îndreptãţite care erau acţionari la persoane juridice proprietare ale unor imobile. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat cã egalitatea nu este sinonimã cu uniformitatea, astfel încât, dimpotrivã, pentru situaţii diferite, justificate obiectiv şi raţional, trebuie sã corespundã un tratament juridic diferit. De exemplu, <>Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ionel Gãgeanu şi Elena-Rodica Gãgeanu în Dosarul nr. 293/59/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
