Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 630 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 12 ianuarie 2017
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, excepţie ridicată de Dorel Nicolae Benga în Dosarul nr. 1.412/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 163D/2016.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 164D/2016, având un obiect identic al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de Dumitru Boiangiu în Dosarul nr. 1.734/3/2015 al aceleiaşi instanţe de judecată.
4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 163D/2016 şi nr. 164D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 164D/2016 la Dosarul nr. 163D/2016, care este primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 sau Decizia nr. 419 din 28 mai 2015.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
8. Prin sentinţele civile nr. 11.335 şi nr. 11.336 din 12 noiembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.412/3/2015 şi nr. 1.734/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dorel Nicolae Benga şi Dumitru Boiangiu în cauze având ca obiect pretenţii.
9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 sunt discriminatorii întrucât, în timp ce persoanele care se încadrează în ipoteza art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de reîntregirea drepturilor salariale şi asigurări sociale faţă de nivelul avut înainte de diminuarea acestora cu 25% şi, respectiv, 15%, beneficiarii indemnizaţiei reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004 nu au beneficiat de reîntregire decât în mod formal, întrucât nu a fost luat în calcul algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, astfel că diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie persistă. Aceştia menţionează că discriminarea este determinată şi de faptul că, în timp ce la calculul drepturilor pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat "câştigul salarial mediu brut" în locul "salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", aşa cum impun dispoziţiile articolului unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, pentru categoria de persoane din care fac parte autorii excepţiei, drepturile sunt calculate prin raportare la ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010. În continuare, susţin că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 sunt discriminatorii, întrucât diferenţiază nejustificat "luptătorii remarcaţi" de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, pentru care indemnizaţiile reparatorii au fost menţinute în plată.
10. De asemenea, autorii excepţiei consideră că prin reglementarea criticată sunt încălcate şi dispoziţiile constituţionale ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică, întrucât diminuarea şi neacordarea indemnizaţiei reparatorii au afectat dramatic sursele de venit ale beneficiarilor acestei indemnizaţii, pentru unii dintre aceştia această indemnizaţie reprezentând singura sursă de existenţă.
11. Totodată, apreciază că prin prevederile criticate se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece prin neacordarea acestor indemnizaţii reparatorii este afectat, în mod neconstituţional, un drept de asistenţă socială. În acest context, menţionează că indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004 a constituit singura sursă de venit pentru mulţi dintre beneficiarii ei şi a folosit la garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci, neacordarea acesteia având grave repercusiuni asupra categoriei de persoane din care fac parte autorii excepţiei.
12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa de judecată consideră că prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 nu contravin normelor constituţionale invocate de autorii excepţiei şi arată că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel încât unor situaţii diferite, justificate obiectiv şi raţional, precum cea a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit.
13. De asemenea, apreciază că reglementarea legală criticată nu afectează în niciun fel dreptul fundamental la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, consacrat de art. 22 alin. (1) din Constituţie, iar în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 47 alin. (2), instanţa de judecată arată că legiuitorul poate interveni oricând asupra măsurilor de asistenţă socială şi poate stabili în ce măsură aceste drepturi pot fi acordate pentru o anumită perioadă de timp. În fine, apreciază că măsura de neacordare a indemnizaţiei este justificată de raţiuni de politică bugetară, această împrejurare nefiind de natură a aduce atingere art. 53 din Legea fundamentală.
14. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, prin care s-a statuat că "legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi". În ceea ce priveşte invocarea art. 22 alin. (1) din Constituţie, Guvernul apreciază că acesta nu este incident în cauze.
16. Avocatul Poporului menţionează că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior cu privire la art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, şi care a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 482 din 23 septembrie 2014 sau nr. 555 din 15 octombrie 2014, în sensul constituţionalităţii acestor prevederi.
17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Aceste prevederi au următorul conţinut:
- "Art. II
Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
- Art. 8. alin. (1) - În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]
- Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
20. Deşi prevederile de lege criticate şi-au încetat aplicarea anterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate continuă să îşi producă efectele în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.
21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (2) privind unele drepturi de asigurări sociale, precum şi celor ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau unor libertăţi.
22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au mai făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi norme din Constituţie. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2015 sau Decizia nr. 64 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, prin care Curtea a constatat că prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
23. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut că, potrivit art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-au redus cu 15% indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, iar potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aceste indemnizaţii se majorează cu 15% faţă de luna octombrie 2010. Art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011, stabileşte că, în anul 2012, aceste indemnizaţii se menţin la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepţiei fiind nemulţumiţi de modul de calcul al acestora, şi anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale.
24. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.
25. Aşadar, criticile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute, deoarece, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, aceste indemnizaţii au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea a apreciat, astfel, că nu poate fi reţinută pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceştia nu se află în situaţii juridice similare.
26. Referitor la criticile vizând încălcarea dispoziţiilor art. 47 din Constituţie, Curtea a arătat că, în temeiul acestui text constituţional, legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţiilor corelative ale statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional. Or, Curtea a observat că dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 se referă la drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând, în consecinţă, un caracter fundamental. Prin urmare, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.
27. Curtea a arătat, totodată, că dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Constituţie privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică nu au legătură cu conţinutul normativ al dispoziţiilor legale criticate, astfel că nu sunt incidente în cauză.
28. În sfârşit, Curtea a reţinut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, şi Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, au fost modificate prevederile art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară începând cu anul 2015.
29. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează aplicabilitatea şi în prezentele cauze.
30. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorel Nicolae Benga în Dosarul nr. 1.412/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de către Dumitru Boiangiu în Dosarul nr. 1.734/3/2015 al aceleiaşi instanţe de judecată şi constată că prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2016.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
