Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 628 din 4 noiembrie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui - membru executiv, a vicepreşedintelui - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 22 ianuarie 2015
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui - membru executiv, a vicepreşedintelui - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
2. Cu Adresa nr. 2/4.632 din 8 octombrie 2014, secretarul general al Camerei Deputaţilor a înaintat Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui - membru executiv, a vicepreşedintelui - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal şi Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.
3. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.515 din 8 octombrie 2014 şi constituie obiectul Dosarului nr. 962/L/2/2014.
4. La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile deputaţilor. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Tinel Gheorghe, Dănuţ Culeţu, Gheorghe Ialomiţianu, Ion Bălan, Mircea-Nicu Toader, Ionaş-Florin Urcan, Valeria-Diana Schelean, Niculina Mocioi, Vasile Gudu, Lucian Nicolae Bode, Liviu Laza-Matiuţa, Raluca Turcan, Maria-Andreea Paul, Claudia Boghicevici, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Canacheu Costică, Mircea Lubanovici, Ioan Oltean, Cornel-Mircea Sămărtinean, Alin-Augustin-Florin Popoviciu, Cătălin-Florin Teodorescu, Constantin Dascălu, Cristian-Constantin Roman, Iulian Vladu, Dan-Cristian Popescu, Eusebiu-Manea Pistru-Popa, Adriana Diana Tuşa, Vasile Iliuţă, Mircea Man, George Ionescu, Cezar-Florin Preda, Sanda-Maria Ardeleanu, Costel Alexe, Florin-Alexandru Alexe, Marin Almăjanu, Gabriel Andronache, Roxana-Florentina Anuşca, Ştefan-Alexandru Băişanu, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihăiţă Calimente, Mircea-Vasile Cazan, Florica Cherecheş, Ioan-Cristian Chirteş, Lucian-Manuel Ciubotaru, Florin Ciurariu, Erland Cocei, Gheorghe Costin, Grigore Crăciunescu, Horia Cristian, Ioan Cupşa, Anton Doboş, Victor-Paul Dobre, Traian Dobrinescu, Mircea Dolha, Nechita-Stelian Dolha, Mihai Aurel Donţu, Andrei Daniel Gheorghe, Dumitru-Verginel Gireadă, Alina-Ştefania Gorghiu, Maria Grecea, Eleonora-Carmen Hărău, Vasile Horga, Daniel Iane, Raluca-Cristina Ispir, Mihai Lupu, Victor-Gheorghe Manea, Viorica Marcu, Răzvan Horia Mironescu, Romeo-Florin Nicoară, Theodor-Cătălin Nicolescu, Gheorghe-Vlad Nistor, Ludovic Orban, Nechita-Adrian Oros, Ionel Palăr, Dumitru Pardău, Cristina-Ancuţa Pocora, Octavian Marius Popa, Roman Petre, Mircea Roşca, Valentin Rusu, Nini Săpunaru, George Scarlat, Adrian-George Scutaru, Dan-Coriolan Simedru, Costel Şoptică, Gigel-Sorinel Ştirbu, Ionuţ Marian Stroe, Raluca Surdu, Iulian-Radu Surugiu, Ioan Tămâian, Hubert Petru Ştefan Thuma, Radu Bogdan Ţîmpău, Elena-Ramona Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Vasile Varga, Mihai-Alexandru Voicu, Daniel-Cătălin Zamfir, Radu Zlati şi Ovidiu Alexandru Raeţchi.
5. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că Hotărârea Parlamentului României nr. 41/2014 încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), deoarece domnul Marius Vorniceanu a fost numit în funcţia de vicepreşedinte - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor în cadrul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens arată că, din analiza experienţei sale profesionale, astfel cum este prezentată comisiilor raportoare, prin curriculum vitae, rezultă că domnul Marius Vorniceanu nu a îndeplinit sarcini profesionale specifice în domeniul asigurărilor-reasigurărilor, care să îi ateste experienţa corespunzătoare, necesară numirii în funcţia în care a fost învestit. Apreciază că experienţa profesională a domnului Marius Vorniceanu nu corespunde niciunui sector în care Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi desfăşoară activitatea, întrucât prin formularea "în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare" legiuitorul a avut în vedere instituţii specializate în operaţiuni bancare şi de credit şi/sau instituţii specializate în operaţiuni financiare nebancare de tipul celor care funcţionează pe piaţa de capital, celor care administrează sisteme de pensii private sau al celor de pe piaţa asigurărilor-reasigurărilor şi, în niciun caz, instituţii de control ale statului. În susţinerea criticii este ataşat sesizării curriculum vitae al domnului Marius Vorniceanu.
6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a solicitat punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor asupra sesizării de neconstituţionalitate.
7. Biroul permanent al Senatului a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. XXXV/5.041 din 20 octombrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.694 din 20 octombrie 2014. Potrivit acestuia, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 este inadmisibilă. În acest sens sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului României, spre exemplu deciziile nr. 727 din 9 iulie 2012, nr. 335 din 4 iulie 2013, nr. 307 din 28 martie 2012, nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, nr. 389 din 2 iulie 2014. Referitor la condiţiile prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, cu modificările şi completările ulterioare, arată că cele patru comisii de specialitate ale Parlamentului, prin raportul întocmit, au apreciat că domnul Marius Vorniceanu, în calitate de inspector financiar şi, ulterior, în funcţii de coordonator al activităţilor de control financiar şi fiscal, precum şi de consilier de conturi, îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, apreciază că domnul Marius Vorniceanu îndeplineşte condiţia legală referitoare la experienţa profesională de minimum 9 ani în domeniul financiar. Legea nu stabileşte obligativitatea unei experienţe profesionale în domeniul asigurărilor-reasigurărilor, în domeniul instrumentelor şi investiţiilor financiare ori în domeniul pensiilor private, aşa cum sunt structurate competenţele vicepreşedinţilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, ci prevede o condiţie cu caracter mult mai general referitoare la experienţa profesională de minimum 9 ani în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare. Or, Ubi lex non distinguit, nee nos distinguere debemus.
8. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere, prin Adresa nr. 2/4.849 din 20 octombrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.698 din 20 octombrie 2014. Invocând aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la controlul de constituţionalitate al hotărârilor Parlamentului (spre exemplu, deciziile nr. 727 din 9 iulie 2012, nr. 335 din 4 iulie 2013, nr. 307 din 28 martie 2012, nr. 1.094 din 20 decembrie 2012), arată că sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 este inadmisibilă. De asemenea, referitor la dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că "experienţa profesională" la care textul de lege face referire are o componentă subiectivă, lăsată la aprecierea Parlamentului, astfel încât este firesc să se considere că referirea nu se face explicit la vechimea în specialitate ca la art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, neaflându-ne astfel în faţa unor principii de rang constituţional care să justifice solicitarea de declarare a hotărârii Parlamentului ca neconstituţională. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 389 din 2 iulie 2014. Totodată, precizează că verificarea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcţie s-a realizat în acord cu art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, astfel cum rezultă din Raportul favorabil al celor 4 comisii nr. 22/RC din 30 octombrie 2014, prin care s-a constatat faptul că îndatoririle profesionale şi responsabilităţile publice specifice funcţiilor publice pe care domnul Marius Vorniceanu le-a îndeplinit de-a lungul carierei sale atestă o vastă experienţă financiară. Au fost anexate punctului de vedere următoarele documente: Situaţia rapoartelor şi proceselor-verbale întocmite la societăţi de asigurări 2003-2007 sub coordonarea, îndrumarea şi semnătura domnului Marius Vorniceanu, prezentarea experienţei profesionale a domnului Marius Vorniceanu şi curriculum său vitae.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, documentele aflate la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Parlamentului României nr. 41/2014, precum şi dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să se pronunţe, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 3 alin. (2), art. 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asupra constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014.
10. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 41/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui - membru executiv, a vicepreşedintelui - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 1 octombrie 2014, având următorul cuprins:
"Având în vedere propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, respectiv a Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi a Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat şi în urma audierii candidaţilor, în conformitate cu prevederile legale,
în temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Se numesc pe locurile devenite vacante prin demisie, respectiv revocare prim-vicepreşedintele - membru executiv, vicepreşedintele - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor şi un membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, pe durata rămasă a mandatului început la data de 5 noiembrie 2013, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 60/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, după cum urmează:
- domnul Coca Constantinescu Cornel - prim-vicepreşedinte - membru executiv;
- domnul Vorniceanu Marius - vicepreşedinte - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor, începând de la data expirării mandatului de consilier de conturi la Curtea de Conturi, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 25/2008 privind numirea consilierilor de conturi, a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Curţii de Conturi;
- domnul Armeanu Ştefan Daniel - membru neexecutiv.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 30 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată."
11. Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), care au următorul cuprins: "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. [...]
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
12. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate sub aspectul admisibilităţii sale, Curtea reţine că, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori".
13. Procedând la circumstanţierea competenţei sale de control de constituţionalitate al hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, al hotărârilor plenului Senatului şi al hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012).
14. Hotărârile Parlamentului contestate pot avea caracter normativ sau individual, întrucât textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012).
15. Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 şi Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012).
16. În prezenta cauză, Curtea reţine că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 23 aprilie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta este autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanţată.
17. Autoritatea de Supraveghere Financiară este condusă de un consiliu format din 9 membri, numiţi de Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Procedura şi condiţiile de numire a membrilor sunt prevăzute de art. 8 şi 9 din această ordonanţă de urgenţă.
18. În speţă, autoritatea publică vizată, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este reglementată în Constituţie, nefiind, aşadar, de rang constituţional, astfel că procedura de numire a membrilor săi este de rang legal. În aceste condiţii, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, hotărârea criticată poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigenţelor procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei.
19. În prezenta cauză, Curtea observă că sesizarea de neconstituţionalitate are ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 41/2014 şi că autorii sesizării invocă încălcarea unor dispoziţii exprese ale legii - art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, ce reglementează condiţiile ce trebuie a fi îndeplinite pentru numirea ca membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară după cum urmează: la lit. a) a alin. (1) al art. 9, stabilind că membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să aibă "pregătire profesională şi o experienţă profesională corespunzătoare în domenii în care A.S.F. are competenţe", şi, respectiv, la lit. a^2) a aceluiaşi articol, stabilind că aceştia trebuie să aibă "o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)."
20. Sub acest aspect, Curtea reţine că, pentru numirea în funcţie, evaluarea pregătirii profesionale şi a experienţei profesionale în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare implică şi analiza îndeplinirii unor condiţii cu caracter obiectiv.
21. Astfel fiind, critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la obligaţia de respectare a legilor, nu are caracter formal, ci este clar fundamentată, prin trimiterea la un text de lege care reglementează condiţii cu caracter obiectiv. În consecinţă, instanţa de contencios constituţional este competentă să se pronunţe, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate formulate, asupra faptului dacă Hotărârea Parlamentului României nr. 41/2014 respectă principiul constituţional referitor la statul de drept şi obligaţia de respectare a legilor.
22. Autorii criticii invocând astfel de exigenţe, rezultă că sesizarea de neconstituţionalitate formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constituţională pe cale jurisprudenţială.
23. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că, în privinţa condiţiilor de numire a membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte la art. 9 că aceştia trebuie, printre altele, să aibă o experienţă profesională corespunzătoare în domenii în care Autoritatea de Supraveghere Financiară are competenţe [art. 9 alin. (1) lit. a)] şi să aibă experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare [art. 9 alin. (1) lit. a^2)]. Referitor la domeniile de competenţă ale Autorităţii de Supraveghere Financiară, Curtea observă că acestea sunt stabilite prin art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012.
24. Din analiza documentelor aflate la dosar, Curtea reţine că funcţiile, respectiv demnităţile deţinute de domnul Marius Vorniceanu sunt, cu precădere, cele de: consilier de conturi la Curtea de Conturi a României, director al Direcţiei de reglementare şi monitorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, director general adjunct al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), director executiv al DGAMC, director general adjunct al Direcţiei de Control Fiscal în cadrul Ministerului Finanţelor, comisar general adjunct în cadrul Gărzii Financiare Centrale - Ministerul Finanţelor, director al DGFPCFC municipiul Bucureşti - Direcţia control financiar de stat, şef serviciu - Direcţia generală a controlului financiar de stat - Ministerul Finanţelor, şef revizie fiscală - Departamentul veniturilor statului - Ministerul Finanţelor, inspector - Inspecţia Teritorială Financiară de Stat Bucureşti - Ministerul Finanţelor, precum şi cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice.
25. În aceste condiţii, Curtea constată că funcţiile îndeplinite se circumscriu competenţei de autorizare, reglementare, supraveghere şi control al Autorităţii de Supraveghere Financiară, astfel cum este prevăzută la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 şi domeniului financiar la care ordonanţa de urgenţă face referire în art. 9.
26. De asemenea, Curtea observă că, potrivit art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, verificarea condiţiilor prevăzute de lege se face de către Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat şi, respectiv, de Comisia buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.
27. Totodată, astfel cum rezultă din punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Curtea reţine că verificarea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcţie s-a realizat în acord cu art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, astfel cum rezultă din Raportul favorabil al celor 4 comisii nr. 22/RC din 30 octombrie 2014, prin care s-a constatat faptul că îndatoririle profesionale şi responsabilităţile specifice funcţiilor publice pe care domnul Marius Vorniceanu le-a îndeplinit de-a lungul carierei sale atestă o "vastă experienţă financiară".
28. Pe de altă parte, Curtea reiterează că noţiunea de «corespunzătoare» care circumstanţiază pregătirea şi experienţa profesională în cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 semnifică o evaluare şi apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate publică ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014).
29. În aceste condiţii şi văzând documentele aflate la dosar, Curtea constată că domnul Marius Vorniceanu întruneşte condiţiile legale pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor în cadrul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi, ca atare, nu poate reţine critica de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 formulată în cauză.
30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, 3, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 41/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui - membru executiv, a vicepreşedintelui - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal şi Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din 4 noiembrie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Popescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
