Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 627 din 26 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 24 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de George Daniel Subţirelu în Dosarul nr. 32.155/299/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Societatea Comercialã "Lucrin Holding" - S.R.L. din Bucureşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã nu limiteazã, ci, din contrã, asigurã accesul liber la justiţie. În ceea ce priveşte <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , aratã cã instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în numeroase rânduri cu privire la constituţionalitatea acestui text de lege, respingând excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 februarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 32.155/299/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicatã de George Daniel Subţirelu cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Încheierii din 14 noiembrie 2006, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. 32.155/299/2005 (nr. vechi 31.649/2005).
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale, întrucât limiteazã posibilitatea pãrţilor din proces de a îndepãrta de la judecarea cauzei un judecãtor presupus pãrtinitor. În acest sens, aduce mai multe argumente prin care doreşte sã evidenţieze influenţa pe care o are decizia judecãtorului pãrtinitor asupra actului de justiţie şi faptul cã procesul nu poate fi echitabil atât timp cât instanţa nu este imparţialã. De asemenea, fãcând trimitere la împrejurãri de fapt ce au avut loc în cursul desfãşurãrii procesului, susţine cã înlãturarea posibilitãţii de a respinge cererea de recuzare pentru tardivitate ar duce la "menţinerea prezumţiei unui proces echitabil". În ceea ce priveşte <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , autorul excepţiei susţine cã acesta încalcã accesul liber la justiţie, întrucât nu permite cetãţenilor sã se adreseze direct Curţii Constituţionale, ci doar prin intermediul instanţelor de judecatã, care pot respinge excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã. În opinia sa, aceastã competenţã a instanţei de judecatã este contrarã rolului de unic garant al Constituţiei ce revine instanţei de contencios constituţional.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, textele de lege criticate nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã, prin reglementarea procedurii de soluţionare a cererii de recuzare, legiuitorul a urmãrit sã împiedice tergiversarea cauzelor civile, asigurând soluţionarea acestora într-un termen rezonabil, cu respectarea garanţiilor care condiţioneazã dreptul la apãrare. De asemenea, aratã cã dispoziţiile art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã reprezintã norme de procedurã de competenţa exclusivã a legiuitorului. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , aratã cã acestea nu fac posibilã admiterea ori respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ci doar pronunţarea asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
Art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã: "Propunerea de recuzare se va face verbal sau în scris pentru fiecare judecãtor în parte şi înainte de începerea oricãrei dezbateri.
Când motivele de recuzare s-au ivit dupã începerea dezbaterilor, partea va trebui sã propunã recuzarea de îndatã ce acestea îi sunt cunoscute.";
<>Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 : "Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã urmãtoarele prevederi constituţionale: art. 1 alin. (1) şi (5) referitoare la statul român, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 124 referitor la înfãptuirea justiţiei şi art. 146 lit. d) privind excepţia de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã reglementeazã condiţiile de formã şi termenele în care se poate formula propunerea de recuzare a judecãtorilor într-o cauzã. În legãturã cu afirmaţia autorului excepţiei potrivit cãreia aceste texte de lege ar încãlca liberul acces la justiţie şi dreptul la apãrare, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa constantã şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, a cãrui exercitare nu ar putea fi condiţionatã prin lege de îndeplinirea unor cerinţe prealabile şi de respectarea unor termene de prescripţie sau de decãdere. Important este ca persoana care se considerã lezatã în drepturile, libertãţile sau interesele sale legitime sã aibã efectiv posibilitatea de a se adresa instanţei judecãtoreşti competente, iar în cadrul judecãrii cauzei sale sã beneficieze de toate garanţiile şi mijloacele procedurale prevãzute, care condiţioneazã desfãşurarea unui proces echitabil.
Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate nu limiteazã, ci, din contrã, reglementeazã dreptul de a recuza judecãtorii în vederea asigurãrii imparţialitãţii justiţiei. Ca atare, acestea nu aduc nicio atingere drepturilor şi garanţiilor procesuale prin care se concretizeazã dreptul la apãrare.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã invocarea lor nu are relevanţã, textul menţionat nefiind incident. Cu referire la alin. (5) al aceluiaşi articol constituţional, reţine cã încãlcarea acestuia este subsecventã încãlcãrii unei alte prevederi constituţionale, care, însã, nu a fost evidenţiatã în cauzã.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constatã cã acest text de lege nu are legãturã cu soluţionarea cauzei. Astfel, observã cã autorul excepţiei invocã în susţinerea admisibilitãţii acestei excepţii, sub aspectul existenţei legãturii cu cauza dedusã judecãţii, Încheierea din 14 noiembrie 2006, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. 32.155/299/2005 (nr. vechi 31.649/2005). Prin aceastã încheiere, instanţa de judecatã a respins, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã în temeiul art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti, aprobat prin <>Hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, iar nu în temeiul <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .
Având în vedere dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit cãrora Curtea Constituţionalã nu poate decide decât asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea "unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei", urmeazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sã fie respinsã ca fiind inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de George Daniel Subţirelu în Dosarul nr. 32.155/299/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 iunie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
