Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 626 din 12 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) lit. e), art. 21 alin. (1) si ale art. 42 alin. (10) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 26 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) lit. e), art. 21 alin. (1) şi ale art. 42 alin. (10) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilitãţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicatã de Asociaţia de Proprietari de Apartamente "Traianus" din Braşov în Dosarul nr. 15.417/197/2009 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, deoarece acestea au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 13/2008.
Referitor la celelalte texte de lege criticate, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 18/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 15.417/197/2009, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) lit. e), art. 21 alin. (1) şi ale art. 42 alin. (10) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilitãţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicatã de Asociaţia de Proprietari de Apartamente "Traianus" din Braşov într-o cauzã civilã având ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate încalcã flagrant dreptul de proprietate privatã şi opereazã discriminãri în defavoarea beneficiarilor de servicii de utilitate publicã. Atribuţia autoritãţii în materia furnizãrii serviciilor de utilitate publicã de a ajusta tarifele de furnizare a energiei termice, fãrã o negociere prealabilã cu pãrţile contractului de furnizare, are semnificaţia unei intervenţii cu caracter protecţionist a statului în relaţiile contractuale. Or, în cadrul unui astfel de contract, ambele pãrţi ar trebui sã beneficieze de acelaşi tratament juridic, în condiţiile în care acestea sunt persoane juridice de drept privat - chiar dacã furnizorul, în acest caz, aparţine unei autoritãţi administrative locale -, fãrã ca un terţ sã intervinã în stabilirea unor elemente ale raportului juridic. Mai mult, "discriminarea dreptului de proprietate este mai flagrantã prin stabilirea unei majorãri de întârziere care se aplicã pentru obligaţii de platã faţã de bugetul de stat", întrucât raportul de drept privat se deplaseazã astfel în sfera raporturilor de drept public, de unde se asimileazã sistemul sancţionator al majorãrilor de întârziere. Se mai susţine cã, "în acest raport juridic, furnizorului de servicii nu i se poate conferi un statut aferent dreptului public, caracterizat prin creanţe bugetare, implicit stabilirea unor majorãri de întârziere la nivelul creanţelor bugetare".
Judecãtoria Braşov considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 18/2008.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (1) lit. e), art. 21 alin. (1) şi ale art. 42 alin. (10) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilitãţi publice nr. 51/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 20 alin. (1) lit. e): "(1) A.N.R.S.C. are urmãtoarele competenţe şi atribuţii privind serviciile de utilitãţi publice din sfera sa de reglementare:
[...]
e) elibereazã, potrivit competenţelor acordate prin legi speciale specifice fiecãrui serviciu de utilitãţi publice, avizul de specialitate cu privire la stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilitãţi publice, atunci când/dacã acest aviz este prevãzut prin legile speciale;";
- Art. 21 alin. (1): "(1) A.N.R.S.C. emite avizul de specialitate în vederea aprobãrii de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale a preţurilor şi tarifelor numai în cazul serviciilor de utilitãţi publice care funcţioneazã în condiţii de monopol.";
- Art. 42 alin. (10): "Neachitarea facturii de cãtre utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalitãţi de întârziere stabilite conform reglementãrilor legale în vigoare, dupã cum urmeazã:
a) penalitãţile se datoreazã începând cu prima zi dupã data scadenţei;
b) penalitãţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare;
c) valoarea totalã a penalitãţilor nu va depãşi valoarea facturii şi se constituie în venit al operatorului."
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) privind ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertãţi, art. 135 alin. (1) potrivit cãrora "Economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã", precum şi celor ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietãţii private. De asemenea, sunt invocate şi dispoziţiile art. 1 intitulat "Protecţia proprietãţii" din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/2006 a fost abrogat prin art. I pct. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilitãţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare nr. 241/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 26 februarie 2008. Faţã de aceastã situaţie, având în vedere abrogarea prevederilor legale ce constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã devin aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora instanţa de contencios constituţional se pronunţã asupra "unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare".
În consecinţã, excepţia de neconstituţionalitate cu un atare obiect urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã.
În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate a prevederilor art. 20 alin. (1) lit. e) şi art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006 cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauzã, Curtea, prin Decizia nr. 18 din 15 ianuarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 15 februarie 2008, a statuat cã aceste texte de lege sunt constituţionale.
În acest sens, Curtea a reţinut cã, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/2006, serviciile de utilitãţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general şi sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autoritãţile administraţiei publice locale, pot fi furnizate/prestate de cãtre operatori care sunt organizaţi şi funcţioneazã în baza reglementãrilor de drept public sau de drept privat, iar regimul de funcţionare al acestora poate avea caracteristici de monopol. Pentru supravegherea derulãrii unei astfel de activitãţi de interes general s-a înfiinţat Autoritatea Naţionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice, instituţie publicã autonomã de interes naţional care îşi exercitã atribuţiile în temeiul principiilor privind protejarea intereselor utilizatorilor în raport cu operatorii care acţioneazã în sfera serviciilor de utilitãţi publice, promovarea concurenţei, eficacitãţii şi eficienţei economice, precum şi a principiilor transparenţei, accesibilitãţii, tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor.
Aşa fiind, rolul autoritãţii de reglementare este pe deplin justificat în domeniul serviciilor comunitare de utilitãţi publice şi, în consecinţã, nu se poate susţine în mod întemeiat cã o astfel de autoritate, specializatã în supravegherea activitãţii de furnizare a serviciilor de utilitãţi publice, reprezintã un terţ faţã de contractul dintre operatorul de serviciu de utilitate publicã şi beneficiarul acestuia, terţ care opereazã în sensul discriminãrii în defavoarea beneficiarilor.
Prin urmare, Curtea a constatat cã nu poate fi reţinutã pretinsa contradictorialitate a prevederilor de lege criticate faţã de normele constituţionale ale art. 44 alin. (2) şi ale art. 136 alin. (5) şi nici faţã de dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În ceea ce priveşte stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilitãţi publice care funcţioneazã în condiţii de monopol, Curtea a constatat cã, potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006, aceste operaţiuni se realizeazã potrivit metodologiei de calcul elaborate de A.N.R.S.C, care emite avizul de specialitate în vederea aprobãrii preţurilor şi tarifelor de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale. Preţurile şi tarifele stabilite şi practicate cu încãlcarea dispoziţiilor legii sunt nule de drept, iar sumele încasate necuvenit şi constatate ca atare de cãtre autoritãţile de reglementare se restituie utilizatorilor de la care au fost colectate sau la bugetele locale, dupã caz. Or, atât A.N.R.S.C, cât şi autoritãţile administraţiei publice locale au ca principal rol respectarea interesului public, general, în speţã cel al utilizatorilor, faţã de eventuale practici abuzive ale operatorilor sau prestatorilor de servicii de utilitate publicã.
Referitor la criticile privind nivelul şi natura penalitãţilor percepute pentru neachitarea la termen a facturilor de cãtre utilizatori, Curtea a observat cã valoarea totalã a penalitãţilor este plafonatã, respectiv limitatã la valoarea facturii, astfel cã nu se poate susţine încãlcarea dreptului de proprietate al utilizatorului-debitor. Prin urmare, dispoziţia legalã criticatã urmãreşte sã creeze un cadru echilibrat între interesele contrare ale celor douã pãrţi - operator/creditor şi beneficiar/debitor - şi nu sã avantajeze pe prima dintre acestea, astfel cum pretinde autorul excepţiei.
Aşa fiind, Curtea a apreciat cã nu poate fi reţinutã nici încãlcarea prevederilor art. 135 din Legea fundamentalã, privind economia şi principiile sale de funcţionare. Dimpotrivã, aşa cum rezultã din dispoziţiile Legii nr. 51/2006, atribuţiile specifice ale A.N.R.S.C. urmãresc promovarea principiilor concurenţei, eficacitãţii şi eficienţei economice în sectorul serviciilor de utilitãţi publice care funcţioneazã în condiţii de monopol, precum şi conservarea resurselor, protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilitãţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicatã de Asociaţia de Proprietari de Apartamente "Traianus" din Braşov în Dosarul nr. 15.417/197/2009 al Judecãtoriei Braşov.
2. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) lit. e) şi ale art. 42 alin. (10) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilitãţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
